Contribuţia ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legii iniţiale, iar majorarea este asumată prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană. Creșterea propusă este de 0,25 – 0,50 puncte procentuale anual în perioada 2028-2031, pentru o implementare sustenabilă bugetar.
Pe lângă reducerea deficitului bugetar sunt necesare reforme structurale și măsuri pentru consolidarea veniturilor viitorilor pensionari. Contribuțiile reprezintă proprietatea individuală a participanților, iar stabilitatea regulilor este esențială pentru încredere și economisirea pe termen lung.
Pilonul II are 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei, iar Pilonul III numără 1,15 milioane de participanți cu active nete de 8,9 miliarde de lei. Fondurile administrate privat au generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanți în cei 18 ani de funcționare, cu randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu inflație medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăți de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari și moștenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung.
Revigorarea Pilonului III presupune actualizarea deductibilității fiscale. Plafonul de deductibilitate fiscală de 400 de euro anual pentru contribuțiile individuale și 400 de euro anual pentru contribuțiile angajatorilor a rămas neschimbat de aproape 18 ani, în timp ce salariul mediu a crescut de peste cinci ori, diminuând relevanța economică a stimulentului fiscal. Se propune majorarea plafonului la 1.200 de euro anual, iar o variantă mai ambițioasă ar raporta deductibilitatea la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual. Este subliniată importanța încurajării angajatorilor să contribuie prin beneficii extrasalariale, pentru ca Pilonul III să devină o componentă mai importantă a economisirii voluntare și a diversificării veniturilor la pensionare.
Aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, reprezentând circa 12% din PIB. Fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică și sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achizițiilor. Dețin între 45% și 50% din acțiunile free-float de la Bursa de Valori București și peste 10% din capitalizarea totală a pieței, având rol în finanțarea companiilor românești, susținerea listărilor și asigurarea lichidității. În perspectivă, fondurile ar putea deveni o sursă importantă de capital autohton pentru infrastructură, energie, tranziție verde și digitalizare. Dezvoltarea sistemului poate contribui la creșterea veniturilor viitorilor pensionari și la finanțarea pe termen lung a economiei românești, prin consolidarea economisirii, stimularea investițiilor și dezvoltarea pieței de capital. Pentru valorificare sunt necesare predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului II, stimularea Pilonului III și un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung.
Ideile au fost susținute în cadrul celei de-a XII-a Conferințe Internaționale a ISF, cu tema „Piețele financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”.