Cosmin Marinescu, BNR: România este într-o fază de stagflație persistentă

Viceguvernatorul BNR avertizează asupra contracției activității economice și a costurilor ridicate ale energiei pentru companiile din România.

Actualizat:

Cosmin Marinescu, BNR: România este într-o fază de stagflație persistentă
ACTUALIZARE Cosmin Marinescu, BNR: România traversează o stagflație persistentă

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a deschis a V-a ediție a Galei „Excelența în Business” 2026, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și găzduită de Ministerul Apărării Naționale la Cercul Militar Național.

El a subliniat că România trebuie să își redefinească prioritățile politice economice, tranziționând către un nou model de creștere bazat pe factori calitativi: investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă.

Marinescu a afirmat necesitatea consolidării credibile a finanțelor publice pentru a reduce costurile de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat. Mesajul a fost transmis în discursul de deschidere al Galei Excelența în Business 2026. Viceguvernatorul BNR a felicitat PEFA pentru consecvența în promovarea performanței și antreprenoriatului feminin, considerând modelele de succes profesional esențiale în vremurile actuale.

Potrivit lui Marinescu, România traversează în prezent o perioadă de ajustare economică dificilă, iar corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită de măsuri pentru reluarea creșterii economice. Tabloul macroeconomic al anului 2026 reflectă slăbirea consumului, pe fondul ajustărilor fiscal-bugetare și al unei inflații mai persistente. Comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5% pe primele nouă luni, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% pe primul semestru. Situația plasează țara în scenariul nedorit de stagflație persistentă, confirmând limitele unui model economic cu ample deficite publice și dezechilibre externe.

Pentru 2027, Marinescu anticipează redresarea susținută de reluarea consumului, absorbția fondurilor europene și valorificarea instrumentelor de investiții și modernizare administrativă. Cu privire la bugetul pentru 2027, viceguvernatorul a reconfirmat necesitatea consolidării finanțelor publice de către guvernul legitim pentru a obține costuri de finanțare mai mici. Marinescu a solicitat reducerea birocrației și creșterea predictibilității în reglementare pentru a însufleți capitalul privat și inițiativa antreprenorială. Reziliența economiei devine crucială, companiile cu guvernanță solidă fiind capabile să gestioneze mai bine perioadele nefavorabile. România necesită un nou model de dezvoltare care să includă investiții, inovare și competitivitate. Este vital să se valorifice întregul potențial productiv și creativ al țării. Marinescu a salutat proiectul PEFA „Educație. Leadership. Vocație”, derulat cu Ministerul Apărării Naționale. Banca Națională a României se angajează să contribuie activ la educația tinerilor. Promovarea exemplelor de succes și a legăturilor dintre educație, antreprenoriat și apărare este esențială pentru mentalitatea societății viitorului. Investiția în educația economică și financiară contribuie la formarea unor generații responsabile și la consolidarea prosperiei României. Marinescu a felicitat laureații și organizatorii pentru promovarea excelenței profesionale. A apreciat rolul Ministerului Apărării Naționale în găzduirea evenimentului și conștientizarea valorilor naționale. România are potențialul de a deveni furnizor de securitate prin industria de apărare, generând prosperitate economică într-un mediu stabil de pace.

Riscurile pe termen scurt sunt determinate de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, iar politica monetară va rămâne prudentă, calibrată la perspectivele inflației și activității economice. BNR estimează că rata inflației va mai crește ușor până la finalul anului 2026. Ulterior, inflația ar trebui să revină pe o traiectorie descendentă în 2027. Obiectivul BNR este readucerea inflației în țintă, echilibrat și durabil, nu prin reacții conjuncturale. Costurile ridicate cu energia electrică reprezintă o problemă majoră pentru competitivitate, România înregistrând printre cele mai mari creșteri de prețuri din UE pe primul semestru, deși are o dependență redusă de importuri și un mix diversificat.

ACTUALIZARE Cosmin Marinescu, BNR: România traversează o fază de stagflație persistentă

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a deschis a V-a ediție a Galei „Excelența în Business” 2026, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și găzduită de Ministerul Apărării Naționale la Cercul Militar Național din România.

În discursul de deschidere, viceguvernatorul BNR a subliniat necesitatea ca România să își redefinească prioritățile economice, tranziționând către un model de creștere bazat pe factori calitativi: investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă.

Marinescu a salutat Projectul PEFA „Educație. Leadership. Vocație”, derulat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, afirmând că Banca Națională se angajează să contribuie activ la educația economică și financiară a tinerilor.

La Gala Excelența în Business 2026, Cosmin Marinescu a felicitat Patronatul European al Femeilor de Afaceri pentru consecvența în promovarea performanței și antreprenoriatului feminin, considerând esențiale modelele de succes profesional în vremurile actuale.

Viceguvernatorul BNR a declarat că România traversează o perioadă de ajustare economică dificilă, marcată de slăbirea consumului și inflație persistentă, necesitând corectarea dezechilibrelor macroeconomice prin măsuri care să asigure reluarea creșterii economice.

Tabloul macroeconomic al anului 2026 arată o contracție evidentă a activității economice, comercul cu amănuntul reducându-se cu 5% în primele nouă luni, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% pe primul semestru.

Situația economică actuală plasează România în scenariul nedorit de stagflație persistentă, confirmând limitele unui model caracterizat de deficite publice ample și dezechilibre externe.

Pentru redresarea susținută în 2027, anticipată pe fondul reluării consumului, Marinescu a insistat asupra absorbției fondurilor europene, valorificării instrumentelor de investiții și a modernizării administrative.

Guvernul legitim trebuie să asigure o consolidare credibilă a finanțelor publice pentru a reduce costurile de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.

Viceguvernatorul a solicitat reducerea birocrației și creșterea predictibilității în reglementare pentru a însufleți capitalul privat și inițiativa antreprenorială, elemente vitale pentru reziliența economiei.

Companiile cu guvernanță solidă au un rol cheie în gestionarea perioadelor nefavorabile, iar România are nevoie de un nou model de dezvoltare care să includă investiții, inovare și să valorifice întregul potențial productiv și creativ.

Consolidarea educației economice și financiare este crucială pentru formarea unor generații responsabile, capable să ia decizii informate și să gestioneze provocările economice, consolidând prosperitatea României.

Marinescu a apreciat rolul Ministerului Apărării Naționale în găzduirea evenimentului și în conștientizarea valorilor naționale, care pot inspira inițiative de succes.

România are potențialul de a deveni furnizor de securitate prin industria de apărare, generând prosperitate economică într-un mediu stabil de pace.

Riscurile pe termen scurt sunt determinate de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, influențând contextul energetic global.

Politica monetară a BNR va rămâne prudentă, calibrată la perspectivele inflației și ale activității economice, în special în lumina șocurilor succesive în plan energetic.

BNR estimează că rata inflației va mai crește ușor până la finalul anului 2026, urmând ca apoi să revină pe o traiectorie descendentă pe parcursul anului 2027.

Obiectivul Băncii Naționale este readucerea inflației în țintă într-un mod echilibrat și durabil, nu prin reacții conjuncturale care să afecteze negativ economia.

Marinescu a repetat necesitatea consolidării credibile a finanțelor publice pentru anul 2027, oferind încredere piețelor financiare și obținând costuri de finanțare mai mici.

Contextul global impune investiții în reziliență și securitate, nu doar ca opțiune, ci ca necesitate strategică națională și europeană.

Deși România are o dependență redusă de importuri și un mix energetic diversificat, costurile ridicate ale energiei electrice reprezintă o problemă majoră pentru competitivitate.

România a înregistrat printre cele mai mari creșteri de prețuri la energie electrică în Uniunea Europeană pe primul semestru al anului 2026.

Felicitarea laureaților și a organizatorilor pentru promovarea excelenței profesionale a încheiat discursul viceguvernatorului BNR.

Valorificarea potențialului productiv și creativ al României este esențială pentru a atinge obiectivele de creștere și competitivitate.

Economia generează prosperitate când beneficiază de un mediu stabil de pace și securitate, accentul punându-se pe reziliența sectorului privat.

ACTUALIZARE Cosmin Marinescu, BNR: România trebuie să își redefinească prioritățile economice pentru o creștere sustenabilă

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a transmis la deschiderea celei de-a V-a ediții a Galei „Excelența în Business” 2026, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), necesitatea ca România să își redefinească prioritățile economice. Viceguvernatorul a subliniat că corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită de măsuri care să asigure reluarea sustenabilă a creșterii economice.

În discursul său, Marinescu a declarat că România traversează o perioadă de ajustare economică dificilă, marcată de slăbirea consumului și o inflație persistentă. Consolidarea credibilă a finanțelor publice este imperativă pentru a oferi încredere piețelor și a reduce costurile de finanțare, atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat. El a salutat PEFA pentru consecvența în promovarea performanței și antreprenoriatului feminin, considerând modelele de succes esențiale în vremurile complicate actuale.

Tabloul macroeconomic al anului 2026 reflectă o contracție evidentă a activității economice, plasând țara în scenariul nedorit de stagflație persistentă. Comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5% în primele nouă luni, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% pe primul semestru. Marinescu a explicat că limitele modelului economic curent, caracterizat de ample deficite publice și dezechilibre externe, necesită tranziția către un nou model de creștere bazat pe investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă.

ACTUALIZARE Cosmin Marinescu, BNR: Austeritatea nu e o soluție. Consolidarea bugetară trebuie însoțită de măsuri pentru creștere economică

La debutul Galei „Excelența în Business” 2026, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a subliniat necesitatea ca România să demonstreze o consolidare credibilă a finanțelor publice. Această măsură este esențială pentru oferirea de încredere piețelor financiare și reducerea costurilor de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat. Marinescu a felicitat PEFA pentru consecvența în promovarea performanței și antreprenoriatului feminin, considerând modelele de succes profesional vitale în vremurile complicate. Viceguvernatorul a reamintit că România traversează o perioadă dificilă de ajustare economică, marcată de slăbirea consumului, și a insistat că corectarea dezechilibrelor trebuie însoțită de măsuri care să asigure reluarea sustenabilă a creșterii economice.

Tabloul macroeconomic al anului 2026 reflectă ajustările fiscal-bugetare și o inflație mai persistentă decât anticipat. Comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5% în primele nouă luni, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% pe primul semestru. Potrivit lui Marinescu, România traversează o „contracție evidentă a activității economice”, situându-se în scenariul nedorit de stagflație persistentă. Această situație confirmă limitele unui model economic acompaniat de ample deficite publice și dezechilibre externe, necesitând tranziția către un nou model de creștere bazat pe factori calitativi: investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă. Pentru anul viitor, BNR anticipează redresarea economiei, susținută de reluarea consumului. Viceguvernatorul a evidențiat importanța absorbției fondurilor europene și valorificarea instrumentelor de investiții și de modernizare administrativă. Investțiile în reziliență și securitate, inclusiv pentru securitatea economică, energetică și a apărării, au devenit o necesitate strategică națională și europeană.

În contextul internațional dificil, inflația rămâne o provocare majoră, riscurile pe termen scurt fiind determinate în mare parte de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Politica monetară va rămâne prudentă, calibrată la perspectivele inflației și ale activității economice. BNR estimează că rata inflației va mai crește ușor până la finalul anului, urmând ca apoi să revină pe o traiectorie descendentă pe parcursul anului 2027. Obiectivul băncii centrale este readucerea inflației în țintă într-un mod echilibrat, prudent și durabil, nu prin reacții conjuncturale. Marinescu a menționat că s-a depășit criza politică și că guvernul legitim dispune de pârghiile necesare pentru o guvernare eficientă, reafirmând necesitatea consolidării fiscale pentru a obține costuri de finanțare mai mici.

Viceguvernatorul a salutat proiectul PEFA „Educație. Leadership. Vocație”, derulat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale. Banca Națională și-a manifestat deschiderea de a contribui activ la educația tinerilor, considerând esențiale promovarea exemplelor de succes și a legăturilor dintre educație, antreprenorat și apărare pentru mentalitatea societății viitorului.

Pe plan internațional, România a înregistrat printre cele mai mari creșteri de prețuri la energia electrică în Uniunea Europeană pe primul semestru al anului, deși țara are o dependență redusă de importuri și un mix energetic diversificat. Costurile ridicate ale energiei reprezintă o problemă majoră pentru competitivitatea companiilor românești.

Marinescu a atras atenția asupra nevoii de îmbunătățire a calității instituționale a mediului de afaceri, prin reducerea birocrației și creșterea predictibilității în reglementare. Doar astfel pot fi însuflețite capitalul privat și inițiativa antreprenorială, condiții esențiale pentru revigorarea activității economice.

Reziliența economiei devine crucială, companiile cu guvernanță solidă putând gestiona mai bine perioadele nefavorabile. România are nevoie de un nou model de dezvoltare economică în care sectorul privat joacă un rol esențial prin investiții, inovare și competitivitate, pentru a valorifica întreg potențialul productiv și creativ al țării.

Investiția în educația economică și financiară contribuie la formarea unor generații mai responsabile, pregătite să ia decizii informate și să gestioneze provocările economice. Deciziile financiare responsabile și politicile publice sustenabile consolidează prosperitatea României pe termen lung.

Marinescu a apreciat potențialul României de a face saltul de la statutul de beneficiar la cel de furnizor de securitate prin industria de apărării. Acest demers ar genera efecte de antrenare în economie, economia generând prosperitate atunci când beneficiază de un mediu stabil de pace și securitate. Aprecierile pentru efortul de educație și leadership au fost exprimate de Marinescu, care a subliniat importanța educării financiare. Banca Națională consideră acest obiectiv hotărâtor pentru formarea unor cetățeni responsabili.

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat la Gala „Excelența în Business” 2026 că România traversează o perioadă dificilă de ajustare economică, marcată de slăbirea consumului, inflație persistentă și o contracție evidentă a activității economice.

Potrivit lui Marinescu, situația actuală plasează țara în scenariul nedorit de stagflație persistentă. Viceguvernatorul a subliniat limitele modelului economic însoțit de deficite publice ample și dezechilibre externe, apelând la trecerea la un nou model de creștere bazat pe investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă.

Evoluțiile macroeconomice din 2026 reflectă ajustările fiscal-bugetare și o inflație mai persistentă decât se anticipase. Comercul cu amănuntul s-a redus cu 5% în primele nouă luni ale anului, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% pe primul semestru.

BNR anticipează o ușoară creștere a inflației până la sfârșitul anului 2026, urmată de o scădere în 2027. Obiectivul băncii centrale rămâne readucerea inflației în țintă, într-un mod echilibrat și durabil, nu prin reacții conjuncturale. Politica monetară va rămâne prudentă, având în vedere riscurile geopolitice, în special evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Costurile ridicate ale energiei electrice reprezintă o problemă majoră pentru competitivitatea companiilor din România, deși țarea are un mix energetic diversificat și o dependență redusă de importuri. Pe primul semestru, România a înregistrat printre cele mai mari creșteri de prețuri la energie din Uniunea Europeană.

Pentru bugetul anului 2027, Marinescu insistă asupra necesității continuării consolidării finanțelor publice pentru a reduce costurile de finanțare și a oferi încredere piețelor. De asemenea, a atras atenția asupra importanței absorbției fondurilor europene, a reducerii birocrației și a potențialului României de a deveni furnizor de securitate prin industria de apărare.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: