ACTUALIZARE Grindeanu primit de primari și cu daruri în biserica din comuna natală, în centrul reformei PSD
Proiectul Partidului Social Democrat privind reforma administrativ-teritorială, care vizează comasarea comunelor cu sub 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000, a stârnit nemulțumiri în rândul aleșilor locali. În contextul dezbaterilor, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost primit festiv în comuna sa natală, Prigor (Caraș-Severin), o localitate care ar putea fi afectată de reorganizare.
Vizita lui Grindeanu în Prigor a avut un caracter ceremonial, primarul comunei și ierarhii locali organizând o primire festivă. Liderul PSD a participat la slujba de aniversare a 200 de ani de la prima sfințire a bisericii din localitate, unde a primit simbolic o icoană cu Maica Domnului, o Sfântă Scriptură, o carte de rugăciuni și un CD cu colinde.
Prezența lui Grindeanu în satul său a contrastat cu iminența schimbărilor administrative. Potrivit calculelor PSD, aproape jumătate dintre posturile de primari și consilieri locali din România ar urma să dispară. La nivel local, această perspectivă nu pare să fi generat anxietate imediată în rândul participanților la eveniment.
Sorin Grindeanu a recunoscut emoția revăzând locul unde a crescut și mulțumit prezenței zecilor de primari și parlamentari. „Nu e ușor să vorbești în fața oamenilor cu care ai crescut, care te știu de mic”, a declarat Grindeanu, promițând să fie purtătorul de cuvânt al comunității.
Primărița comunei Prigor, Simona Miclău, a clarificat pentru Antena 3 că subiectul reformei administrative nu a fost discut în timpul vizitei. Aceasta a remarcat confuzia generată de comunicarea PSD privind pragul demografic, alternând între 1.500 și 3.000 de locuitori, precizând că în valea sa nu există comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
Despre posibila pierdere a funcției electorale, primărița a declarat că nu privește mandatul de primar ca pe o carieră vitală, fiind profesor de profesie. Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a commentat la rândul său posibilitatea comasării județelor, anticipând un „județ Oltenia” și subliniind că procedura ar necesita modificări constituționale.
Oprescu a respins ideea că reforma vizează „baronii locali”, afirmând că titularul nu este un rang legislativ cunoscut în România. El a făcut distincția între proiectul ministru Dezvoltării privind comasarea voluntară și cel al PSD, care vizează comasarea prin lege.
Dragoș Benea, coordonatorul reformei PSD, a anticipat o rezistență internă majoră, inclusiv în rândul președinților de consilii județene. El a confirmat că reorganizarea va vizua și județele, deciziile fiind fundamentate pe criterii de sustenabilitate.
Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a criticat ferm proiectul PSD, calificându-l „otravă aruncată pe masa societății”. Într-un interviu RFI, edilul a sugerat că inițiativa are caracter propagandistic, distragând atenția de la activitatea Guvernului Niculescu.
Korodi a avertizat că desființarea comunelor mici, unde se concentrează comunitatea maghiară din Partium și Ardeal, amenință identitatea locală și institutiile culturale. Invocând Cartea europeană a regiunilor, edilul a propus consorțiile administrative, model european, ca alternativă la comasarea forțată.
Primarii din județul Alba, organizați în filiala ACOR, au rejectat explicit propunerea Guvernului. Ei solicită o analiză de impact și calcule financiare, subliniind că economia generată de desființare ar fi nesemnificativă (sub 1% din cheltuielile locale), în timp ce s-ar pierdea legătura dintre cetățeni și administrație.
Gheorghe Damian (primar independent, Ciugud) și Valentin-Ioan Ivan (primar PSD, Sadu) din ACOR Alba au susținut că reorganizarea nu poate fi bazată exclusiv pe criterii demografice, ci trebuie să țină cont de performanța administrativă și de investițiile existente.
Korodi a interpretat propunerea eurodeputatului PSD Dragoș Benea de asumare a răspunderii de Guvern drept o tactică politică pentru a provoca căderea executivului în primăvară, calificând ideea de „dictatură a guvernării” și cea mai mare greșeală.
Proiectul PSD estimază că între 15.000 și 18.000 de aleși locali își vor pierde funcțiile începând cu 2028. Korodi consideră că șansele de adoptare a reformei sunt foarte mici, proiectul urmând să rămână mult timp pe hârtie.
Filiala ACOR Alba este prima structură locală care respinge explicit demersul Guvernului privind reforma administrativă, solicitând analize de impact și calcule financiare detaliate.
Primarii din Alba (19 PNL, 7 PSD, 1 UDMR) avertizează că dispariția a 27 de comune ar afecta grav identitatea locală și tradițiile.
Economiile generate de reforma administrativă ar fi inferioare procentului 1% din cheltuielile locale, argumentează primarii.
Korodi și ACOR Alba cer Guvernului să prezinte calcule financiare și să țină cont de capacitatea administrativă și investițiile existente.
Sorin Grindeanu a fost primit de zeci de primari și oficiali locali în Prigor, comuna sa natală din Caraș-Severin, localitate care ar putea dispărea prin comasare.
Grindeanu a fost primit cu alai, ceremonie religioasă și cadouri simbolice în biserica din Prigor, localitate cu 2.570 de locuitori.
Simona Miclău, primărița din Prigor, a declarat că nu a discutat despre comasare cu Sorin Grindeanu în timpul vizitei sale în satul natal. Ea a explicat că în comuna sa nu există localități cu sub 1.500 de locuitori.
Primărița din Prigor a precizat că nu privește mandatul de primar ca pe o carieră până la pensie, fiind profesoară de profesie. Președintele CJ Olt, Marius Oprescu, a comentat posibilitatea comasării județelor, vorbind despre un posibil „județ Oltenia”.
Marius Oprescu a respins ideea de „baroni locali” și a subliniat necesitatea modificării Constituției pentru comasarea județelor. Dragoș Benea a anticipat rezistență internă la reforma PSD, care vizează și județele.
Dragoș Benea a declarat că reforma PSD include comasarea județelor, cu decizii bazate pe criterii de sustenabilitate. El a recunoscut opoziția anticipată a aleșilor locali.
Comuna Prigor din Caraș-Severin, natală lui Grindeanu, ar fi desființată prin reforma PSD din cauza populației sub 3.000. O analiză Newsweek subliniază lipsa de transparență a primăriei Prigor.
Grindeanu i-a ordonat primarului Niculescu demararea urgentă a reformei, prin reducerea numărului de comune. Dragoș Benea a anunțat comasarea comunelor cu sub 3.000 de locuitori.
ACTUALIZARE Critici pentru reforma administrativă: Cristian Pîrvulescu respinge intenția reală a PSD și avertizează despre riscuri constituționale
Politologul Cristian Pîrvulescu a interpretat reforma administrativ-teritorială propusă de PSD ca pe o „manevră de negociere politică” și un joc de poziționare, mai degrabă decât ca pe un demers cu intenția reală de implementare.
Într-o intervenție pentru DC News, Pîrvulescu a calificat propunerea ca fiind „neconstituțională” și a pus accent pe faptul că redesenarea hărții administrative favorizează implicit partidul AUR.
Politologul a avertizat că desființarea județelor cu populație maghiară reprezintă o victorie involuntară pentru AUR, dat fiind modul în care sistemele electorale regionale tind să favorizeze partidele cu voturi dispersate, și a calificat reacția PSD drept un „răspuns total neinspirat, foarte riscant”.
Pîrvulescu a subliniat pericolul de a împinge România pe marginea unei confruntări etnice cu Ungaria, într-un context în care democrația consociativă a permis până acum disiparea frustrărilor sociale și etnice la nivel politic.
Expertul a avertizat că respectarea Cartei Europene, ratificată de România și obligatorie conform articolului 20 din Constituție, interzice modificările teritoriale care afectează reprezentarea etnică, similar cu reformele controversate din 1964 și 1968.
Pîrvulescu a respins ideea că restructurarea ar aduce economii, notând absența unui studiu de impact și evidențiind faptul că inițiativa încearcă să ocolească reforma constituțională necesară pentru comasarea județelor.
Politologul a argumentat că județele se bucură de o tradiție istorică puternică, încercările anterioare de desființare – în vremea lui Carol al II-lea și la scurt timp după instaurarea regimului comunist – înregistrând eșecuri clare.
Pîrvulescu a concluzionat că reforma sinucigașă pentru PSD va determina migrația aleșilor locali către AUR, care va deveni principalul lor apărător și va beneficia de creșterea în sondaje, lansând întrebari privind scopul real al manevrei.
Analistul a criticat lipsa consultărilor cu forțele politice și comunitățile locale, respingând posibilitatea ca un guvern să își asume răspunderea pe o astfel de legislație și indicând rezistența puternică a cetățenilor și a primarilor.
Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a criticat ferm proiectul Partidului Social Democrat privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, calificându-l drept „otravă aruncată pe masa societății”. Edilul a exprimat dubii privind șansele reale de adoptare a inițiativei, sugerând că aceasta are un caracter mai degrabă propagandistic. Într-un interviu acordat postului RFI, Korodi a argumentat că dezbaterea despre comasări distrage atenția publică de la activitatea executivă. El a descris documentul ca fiind un instrument de poziționare politică pentru partidul aflat la guvernare, menit să direcționeze atenția de la procesul de guvernare efectiv, indicând că Guvernul Niculescu activează deja de trei săptămâni cu un program care nu include aceste elemente.
Proiectul PSD prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori. Estimările din document arată că, începând cu anul 2028, între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar urma să își piardă funcțiile. Korodi a subliniat caracterul irrevocabil al identității comunităților, avertizând împotriva reorganizării bazate exclusiv pe criterii statistice. „Aceste localități nu sunt niște construcții artificiale... s-au înrădăcinat, înseamnă o abordare culturală locală, înseamnă o amprentă culturală locală, deci acestea să le modifici forțând printr-o manieră statistică este otravă aruncată pe masa societății. Nu cred că ne putem juca cu astfel de decizii”, a declarat primarul.
Primarul din Miercurea-Ciuc a avertizat asupra impactului disproporționat asupra comunității maghiare, menționând că cea mai mare parte a acestei colectivități este concentrată în zonele Partium și Ardeal, unde locuiesc în număr mare în localități mici. El estimează că disoluția acestor comune ar însemna dispariția unor instituții și a unei verigi importante din viața comunității. Invocând Cartea europeană a regiunilor și normele UE și ale Consiliului Europei privind protecția drepturilor comunităților etnice, edilul a refuzat analogia localităților cu „saci de cartofi” care pot fi mutați liber. A propus, în schimb, modelul consorțiilor locale, practicat în Franța și în alte state europene, prin care autoritățile își pot cofinanța și colabora la serviciile administrative fără a fi nevoite să se comaseze forțat.
Korodi și-a exprimat dezacordul față de ideeaeurodeputatului PSD Dragoș Benea, care susținea că reforma ar trebui realizată prin asumarea răspunderii Guvernului. Editorul din Miercurea-Ciuc a calificat o astfel de procedură drept „cea mai mare greșeală” și o posibilă formă de „dictatură a guvernării”, suspectând că scopul real este provocarea căderii Guvernului în primăvară. Considerând complexitatea reformei și lipsa intenției reale de implementare, Korodi a anticipat că proiectul va intra într-o procedură legislativă sau va fi formalizat pe hârtie, dar are „foarte-foarte mici șanse” să fie adoptat cu succes.
Filiala Alba a Asociației Comunelor din România (ACOR) este prima structură locală care a respins explicit demersul Guvernului privind reforma administrativă, criticând propunerea de a comasa comunele cu sub 1.500 de locuitori și de a finaliza procesul până la sfârșitul martie 2027. Liderii locali transmit un mesaj unanim de respingere a măsurii în forma actuală, invocând riscul afectării identității comunităților rurale, a tradițiilor locale și a legăturii dintre cetățeni și administrație. În județul Alba, aplicarea strictă a criteriului demografic ar duce la dispariția a 27 de localități. Primarii acestor comune, indiferent de afilierile politice (19 PNL, 7 PSD, 1 UDMR), au cerut guvernului prezentarea unei analize de impact la nivel național și a calculelor financiare care să demonstreze economiile bugetare reale. Acuzele vizează lipsa măsurilor concrete și evaluarea corectă a efectelor asupra veniturilor bugetului de stat, inclusiv a facilităților fiscale promise comunelor care ar alege asocierea.
Gheorghe Damian, primarul independent al Ciugudului și șef al filialei locale ACOR Alba, a susținut că reorganizarea nu poate fi decizată exclusiv prin calcule demografice. El a subliniat importanța consultării reale a autorităților locale și a comunităților înainte de adoptarea oricăror decizii. Această poziție este susținută și de Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, vicepreședinte ACOR și primar al Sadului (Sibiu), care a remarcat că desființarea comunelor vizate ar genera economii de sub 1% din cheltuielile administrației publice locale, ponderea personalului reprezentând doar 15% din totalul cheltuielilor. Asociația Comunelor din România a reiterat că numărul locuitorilor nu reflectă întotdeauna performanța administrativă. Există exemple de comune mici care au atras fonduri europene și au realizat investiții semnificative, gestionând resursele mai eficient decât unele comune mai mari. Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să țină cont nu doar de criterii demografice, ci și de capacitatea administrativă, investițiile realizate și rezultatele concrete în beneficiul cetățenilor, fiind esențială voința liber exprimată a colectivităților locale.
Proiectul PSD pentru reorganizarea administrativ-teritorială prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori, estimându-se că între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea rămâne fără funcții începând cu 2028. Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a declarat într-un interviu pentru RFI că inițiativa este un document de poziționare și propagandă, care distrage atenția de la activitatea Guvernului Niculescu, care activează de trei săptămâni fără a aborda aceste teme. El a afirmat că nu crede că proiectul va fi adoptat, considerând că intenția reală este alta. Critiquele vin și ca răspuns la propunerea eurodeputatului PSD Dragoș Benea de a realiza reforma prin asumarea răspunderii Guvernului. Korodi a calificat această idee drept „cea mai mare greșeală” și o formă de dictatură, presupunând că scopul este provocarea unei crize politice pentru a cădea Guvernul în primăvară. Conform Cartei europene a regiunilor și normelor UE privind drepturile comunităților etnice, Korodi a subliniat că localitățile nu sunt „saci de cartofi”. A propus alternative precum consorțiile locale, folosite în Franța, pentru cofinanțarea serviciilor administrative, în loc de comasări forțate care ar afecta grav comunitățile maghiare din Partium și Ardeal.
Filiala Alba a ACOR a fost prima structură care a respins explicit reforma, cerând Guvernului analize de impact și calcule financiare. Primarii din Alba (19 PNL, 7 PSD, 1 UDMR) avertizează că dispariția a 27 de comune ar afecta identitatea locală. Gheorghe Damian (Ciugud) și Valentin-Dumitru-Ioan Ivan (Sadul, Sibiu) au atras atenția că economiile generate ar fi inferioare procentului 1% din cheltuielile locale, argumentând că reorganizarea nu poate fi făcută doar pe criterii demografice, ci trebuie să țină cont de capacitatea administrativă și de investitiile realizate.
Proiectul PSD prevede comasarea comunelor cu sub 3.000 de locuitori, determinând pierderea funcției pentru 15.000-18.000 de aleși locali până în 2028. Attila Korodi (Miercurea-Ciuc) denumește proiectul „otravă” și un act de propagandă PSD, respingând ideea eurodeputatului Dragoș Benea de asumare a responsabilității de către Guvern, pe care o vede ca pe un pas spre căderea executivului.
Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a criticat proiectul Partidului Social Democrat privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, calificându-l drept „otravă aruncată pe masa societății”. Edilul avertizează că majoritatea comunităților maghiare ar avea de suferit în urma comasărilor impuse.
Attila Korodi a declarat, într-un interviu acordat postului RFI, că inițiativa mută atenția publică de la activitatea Guvernului Niculescu către o dezbatere care nu ar trebui purtată în actualele condiții, spunând că guvernarea activează deja de trei săptămâni fără a aborda aceste teme.
Conform estimărilor din documentul PSD, proiectul prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori, urmând ca între 15.000 și 18.000 de aleși locali să își piardă funcțiile începând cu anul 2028.
Primarul din Miercurea-Ciuc a subliniat caracterul irrevocab al identității comunităților, avertizând împotriva reorganizării bazate exclusiv pe criterii statistice. „Nu cred că ne putem juca cu astfel de decizii”, a declarat Korodi.
Attila Korodi a explicat că majoritatea comunităților maghiare din România, concentrate în zonele Partium și Ardeal, vor fi afectate, deoarece locuiesc în mare parte în localități mici. Desființarea acestora ar însemna dispariția unor instituții și a unei verigi importante din viața comunității.
Edilul a invocat prevederile Cartei europene a regiunilor și normele UE și ale Consiliului Europei privind protejarea drepturilor comunităților etnice, refuzând tratamentul localităților ca pe niște „saci de cartofi” care pot fi mutați liber.
Korodi a propus modelul consorțiilor locale, practic în Franța și în alte state europene, prin care autoritățile își pot cofinanța și colabora la servicii administrative comune fără a fi nevoite să se comaseze forțat.
Reacția primarului din Miercurea-Ciuc este un răspuns și la poziția eurodeputatului PSD Dragoș Benea, care susținea că reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui realizată prin asumarea răspunderii de către Guvern. Attila Korodi a calificat această idee drept „cea mai mare greșeală” și o posibilă formă de „dictatură a guvernării”, suspectând că scopul real este provocarea căderii Guvernului în primăvară.
Considerând complexitatea reformei și lipsa intenției reale de implementare, Korodi a anticipat că proiectul va intra într-o procedură legislativă sau va fi formalizat pe hârtie, dar are „foarte-foarte mici șanse” să fie adoptat cu succes.