ACTUALIZARE Cronologia conflictului SUA-Iran, ziua 20: Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și ședințe ale UE
Donald Trump a menționat, de asemenea, că războiul din Orientul Mijlociu a avut un impact și asupra rezultatului obținut de republicanii americani la alegerile parlamentare parțiale, cunoscute sub numele de midterm elections, de la jumătatea mandatului său.
ACTUALIZARE Trump discută cu medierea Qatarului, dar respinge condițiile Iranului
Președintele american, Donald Trump, a participat duminică la discuții avansate la Washington cu premierul și ministrul de externe al Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, cu scopul de a găsi o cale de ieșire din conflictul din Orientul Mijlociu. Qatarul continuă să joace rolul principal de mediator între Statele Unite și Iran, deși perspectiva încheierii imedite a ostilităților rămâne incertă. Administrația de la Washington a respins, cu ocazii repetate, condițiile prealabile ale Teheranului. La mai bine de opt luni după declanșarea conflictului militar comun SUA-Israel la 28 februarie 2026, Donald Trump a minimizat probabilitatea unei reluări imediate a unor operațiuni militare majore. Totuși, președintele american rămâne ferm în poziția sa de a nu accepta planul de armistițiu oferit de Iran. Acțiunile militare nu au încetat. Presa de stat iraniană a raportat loviturile aeriene SUA împotriva insulei Qeshm din Iran, în timp ce Teheranul a intensificat atacurile asupra petrolierelor în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz. Aliații regionali ai Iranului, rebelii houthi din Yemen, au preluat responsabilitatea pentru un atac asupra Arabiei Saudite. Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, care deține simultan funcțiile de prim-ministru și de ministru al afacerilor externe în Qatar, a sosit la Washington pentru a se întâlni atât cu Donald Trump, cât și cu vicepreședintele JD Vance. Această vizită de mare importanță vine la scurt timp după ce diplomatul superior qatarez a realizat o misiune de legătură la Teheran săptămâna trecută. Propunerea oficială de pace emisă de Iran include retragerea blocadei americane asupra porturilor iraniene, parțiala ridicare a sancțiunilor și întreruperea bombardamentelor. Contra-propunerea implică deschiderea completă a Strâmtorii Hormuz de către Teheran. Alte aspecte, precum programul nuclear iranian, urmează să fie negociate într-o etapă superioară a tratativelor. Washingtonul a respins constant această ofertă. Secretarul de stat american Marco Rubio a caracterizat vineri exijențele iranien drept „scandaloase, ridicole și cu adevărat nerealiste”, în timp ce surse iraniane declarau că implementarea planului ar fi putut avea loc în decurs de doar două zile. Poziția Teheranului a fost susținută luni de purtătorul de cuvânt al Ministerului Iran de Externe, Esmaeil Baghaei, care a catalogat inițiativa ca fiind „cea mai rezonabilă ofertă disponibilă pe masa discuțiilor”. Această divergență a viziunilor între cele două tabere îngreunează progresul negocierilor. Eșecul republicanilor la alegerile parlamentare din SUA a fost atribuit de mai mulți oficiali înalte ai partidului, inclusiv de vicepreședintele JD Vance, nemulțumirii populației legate de războiul din Orientul Mijlociu. Nevoia politică de pace a crescut presiunea internă, însă Rubio s-a declarat conform vinerii că nu se așteaptă la o soluție diplomatică iminentă. O viziune comparabilă a fost exprimată de Anwar Gargash, un înalt oficial din Emiratele Arabe Unite. Acesta a precizat că obținerea unui acord politic cuprinzător între Washington și Teheran devine extrem de dificilă în contextul actual. Gargash a avertizat partenerii internaționali că trebuie să „se pregătească pentru o perioadă îndelungată de incertitudine”, în care nici ordinea regională, nici soluțiile decisive nu pot fi garantate. Vicepreședintele JD Vance, cunoscut pentru rolul său activ în negocierea unui armistițiu de scurtă durată în vara anului 2026, a participat și el la discuțiile de la Washington. Qatarul și-a consolidat statutul de mediator esențial, transmițând constant mesaje între statele beligerante. Preocuparea pentru escaladare nu se limitiază la zona Golfului Persic. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, l-a informat pe Donald Trump despre dorința Ankara de a evita orice nouă agravare a războiului. „Subliniem mereu că aceste probleme se pot rezolva prin dialog”, a declarat Erdogan, exprimând îngrijorarea pentru evoluțiile negative recente și garantând cooperarea Turkiei pentru prevenirea extinderii conflictului. Raportările preliminare privind lovitura americană asupra insulei Qeshm arată că nu au avut loc avarii majore infrastructurii sau serviciilor esențiale, conform unui oficial provincial citat de agenția Fars. Militara americană a rămas în silentiu. Totuși, o sursă înaltă iraniană confirmă pentru Reuters că țintele vizate includeau sisteme radar critice pentru apărarea aeriană și navigația maritimă, precum și baze militare dotate cu lansatoare de rachete și echipamente de minare. Agențiile maritime au constatat o intensificare bruscă a atacurilor împotriva petrolierelor în Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz începând cu octombrie, la cel mai ridicat nivel de la debutul războiului. Iranul se ferese de a recunoaște public responsabilitatea pentru loviturile asupra navelor comerciale. Doar duminică, autoritățile iraniene au recunoscut că un petrolier a lovit o mină marină la est de Strâmtoarea Hormuz. Un corespondent al televizunii de stat iraniane a relatat luni că 11 petroliere au fost scoase complet din funcțiune în ultimele zece zile. Criza enerigtică globală declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu a afectat deja economia și securitatea regională. De asemenea, ofensiva israeliană din Liban a contribuit la reaprinderea războiului civil din Yemen, care era dormant înainte de izbucnirea ostilităților majore. Contextul diplomatic larg include și eforturile Ucrainei: președintele Volodimir Zelensky a anunțat că s-a coordonat cu UE înainte de negocierile de la Abu Dhabi, afirmând că „face totul” pentru a obține rezultate concrete. În Riad, gruparea rebelă houthi a afirmat că a atacat o clădire de birouri a companiei statale de petrol, Aramco. Atacul a cauzat deteriorarea geamurilor de la mai multe niveluri ale sedafului din centrul financiar al capitaliei saudite. Ministerul Saudit al Energiei a validat faptul că clădirea suferă pagube rezultate în urma unei tentative de atac, însă nu a acuzat public un anumit actor.
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în ziua a XX-a, după ce Statele Unite și Israelul au lansat o ofensivă comună asupra Iranului pe 28 februarie 2026. Conflictul s-a intensificat prin ample atacuri cu rachete ale Iranului împotriva infrastructurii de petrol și gaze din Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite (EAU). Qatarul și Arabia Saudită și-au afirmat dreptul de a răspunde, în timp ce emirul Qatarului, šeicul Tamim bin Hamad Al Thani, a expulzat diplomați iranieni. În răspuns, președintele Donald Trump a avertizat Iranul că va distruge integral zăcământul de gaz South Pars dacă atacurile asupra infrastructurii qatareze vor continua.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat la Pentagon că Statele Unite au lovit peste 7.000 de ținte în Iran până în prezent și că apărarea aeriană iraniană a fost „distrusă”. El a anunțat, de asemenea, că atuurile asupra capacităților militare de pe Insula Kharg conferă SUA controlul asupra soartei Iranului. Hegseth a avertizat Iranul să nu-și vizeze aliații din regiunea Golfului. În timp ce Armata israeliană a raportat distrugerea unui elicopter Mi-17 în Sanandaj și uciderea unor combatanți Hezbollah în sudul Libanului, Armata iraniană a anunțat că a atacat Flota a V-a a Marines și a avariat un avion F-35 american.
Impactul energetic global a devenit central în discuții. QatarEnergy a anunțat că atacurile iraniene au avariat instalații care produc 17% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat (GNL), repararea acestora necesitând trei până la cinci ani. Ministerul german al Economiei a avertizat că creșterea costurilor energiei riscă să determine plecarea companiilor din Germania. Prețul petrolului Brent a depășit 115 dolari pe baril, iar cel al gazelor a crescut cu 30%. OMC a estimat că volumul comerțului cu mărfuri va crește doar cu 1,4% în acest an, în loc de 4,6% estimat anterior.
La Bruxelles, liderii Consiliului European au discutat situația și au solicitat Comisiei Europene să ajute țările membre să frâneze creșterea prețurilor la energie. Ei au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii civile și energetice, precum și dezamorsarea conflictului. Franța, Regatul Unit, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia și-au condamnat comun atacurile și s-au declarat dispuse să contribuie la securitatea Strâmtorii Ormuz. Prețul știrii a fost de asemenea șocul migrator: Ursula von der Leyen și 16 state membre au discutat planuri de gestionare a fluxurilor potențiale de migrație de Orientul Mijlociu.
Deși Trump a afirmat că nu transmite trupe terestre în regiune și a criticat NATO pentru lipsa de sprijin la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, secretarul Trezoreriei Scott Bessent a sugerat ca SUA ar putea suspenda sancțiunile asupra petrolului iranian deja pe mare sau elibera rezervele pentru a stabilize piețele. Israelul continuă operațiunile terestre în sudul Libanului, vizează oficiali iranieni, iar funcționarii israelieni declară că armata a distrus „masiv” arsenalele de rachete ale Iranului. Totuși, analiștii și oficialii militari israelieni admit că campania nu este încheiată și că există riscul unei relansări a luptelor.