Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Românii au povestit pe Reddit despre cum i-a trezit cutremurul de 5,7 grade din Vrancea din dimineața zilei de 18 noiembrie 2026. Mulți au primit alerta Google înainte să simtă mișcările.

Actualizat:

Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism
ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Înregistrările video surprind momentul în care începe mișcarea solului. Unii au dormit fără să observe seismul.

Martori descriu trezirea speriată, alții spun că nu au simțit mișcarea. O femeie spune că a fost trezită, a strigat soțul și menționează că l-a prins și pe cel din ’77 și pe cel din ’85.

Un tânăr relatează că se afla în duș și a văzut oglinda mișcându-se. Un bărbat susține că nu l-a simțit, era obosit și trebuia să meargă la muncă a doua zi. O femeie spune că nu a fost sigură că este cutremur și a crezut că bate vântul mai tare.

O femeie spune că s-a sculat de la alertă, dar nu știa ce se întâmplă. Un bărbat afirmă că nu l-a simțit pentru că dormea, era obosit și sugerează că următorul va fi mare. Un bărbat descrie mișcarea lentă apoi mai puternică, balansul blocului și deschiderea ușilor.

Un bărbat compară senzația cu o lovitură de baros în pat.

Două persoane au fost rănite în urma seismului de 5,7 din zona Vrancea, miercuri dimineață, iar incidente au fost raportate în Galați și Buzău.

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs miercuri dimineață, la ora 2:48, în zona seismică Vrancea. Cutremurul, unul dintre cele mai puternice produse în România în ultimii ani, a fost resimțit în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în București. Două persoane au fost rănite, iar mai mulți oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au suferit atacuri de panică.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul s-a produs la o adâncime de 120,8 kilometri, în județul Vrancea, și a avut intensitatea VI pe scara Mercalli, corespunzătoare unui seism puternic.

Datele au fost revizuite de seismologi după primele estimări, care indicau o magnitudine de 5,6 și alte valori ale adâncimii și localizării.

Epicentrul a fost situat la 48 de kilometri sud de Focșani, 61 de kilometri sud de Buzău, 64 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 74 de kilometri est de Brașov și 90 de kilometri nord-est de Ploiești.

Sase persoane au fost transportate la spital după cutremurul de 5,7 din zona Vrancea, dintre care șapte ambulanțe au intervenit pentru atacuri de panică, iar unele cazuri au implicat traumatisme ușoare în Galați, Buzău și împrejurimi.

Cutremurul a provocat panică în mai multe localități, iar cele mai multe solicitări de ajutor raportate până acum au venit din județul Galați.

Potrivit News.ro și datelor comunicate de ISU Galați, au fost înregistrate nouă apeluri la 112, dintre care șapte au necesitat intervenția echipajelor medicale.

Șapte ambulanțe au fost trimise la persoane care au suferit atacuri de panică. Într-unul dintre cazuri, o persoană s-a lovit la cap în timp ce alerga spre ieșirea din clădire, încercând să se evacueze.

Şase persoane au fost transportate la spital, iar în cazul unui copil mama a refuzat transportul. Alte două persoane au primit recomandări și sprijin telefonic pentru a se liniști.

O altă persoană din Galați a fost rănită după ce a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării, potrivit informațiilor comunicate inițial de IGSU.

În municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce mai multe elemente de mobilier au căzut peste ea.

Autoritățile avertizează că pot apărea replici.

În județul Galați, pompierii au mobilizat opt echipaje pentru verificări în teren, atât în orașe, cât și în mediul rural, cu prioritate pentru clădirile înalte, construcțiile de locuit și industriale, monumentele istorice și alte imobile importante, pentru a identifica eventualele avarii produse de cutremur.

În județul Brăila, autoritățile nu au raportat apeluri la 112 sau situații de urgență provocate de seism. Pompierii au anunțat totuși verificări în municipiu, cu prioritate în zonele cu clădiri vulnerabile seismic.

Departamentul pentru Situații de Urgență avertizează că, după un cutremur de această magnitudine, pot apărea replici. „Vă recomandăm să vă păstrați calmul, întrucât, după producerea unui cutremur, pot apărea replici”, a transmis DSU.

IGSU a explicat că sistemul RO-ALERT nu trimite avertizări înaintea cutremurelor. Dacă un seism provoacă pagube importante sau alte situații de urgență, autoritățile pot transmite ulterior mesaje prin care să informeze populația despre pericole și măsurile de protecție.

Seismul de miercuri este unul dintre cele mai puternice înregistrate în România în ultimii ani, comparabil cu cel din Gorj din 14 februarie 2023, care a avut aceeași magnitudine de 5,7 și a fost urmat de sute de replici.

Un alt cutremur important s-a produs pe 28 octombrie 2018, în zona Vrancea, având magnitudinea de 5,5 Mw.

În 2026, zona Vrancea a mai fost zguduită de mai multe cutremure cu magnitudinea peste 4. Cel mai puternic dintre acestea, înaintea seismului de miercuri, a avut magnitudinea 4,8 și s-a produs pe 19 octombrie, în județul Buzău.

Dispută între aliații Ucrainei. Pentagonul critică atacurile în Rusia, Germania consideră poziția SUA „stupidă”

Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România: Evoluție negativă a economiei în 2026

ACTUALIZARE Cutremurul de 5,7 a făcut victime în România. Două persoane au fost rănite, iar șase au ajuns la spital

Două persoane din România au fost rănite în urma cutremurului de 5,7 din Vrancea, produs în noaptea de 18 noiembrie. Una dintre victime a fost lovită de mobilierul care a căzut în timpul seismului, iar cealaltă de ușa unui dulap, în timp ce încerca să iasă din locuință. Mai multe persoane au suferit atacuri de panică, iar în județul Galați șase oameni au fost transportați la spital, scrie Libertate.ro. Potrivit bilanțului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din România, femeia rănită de mobilier este din Râmnicu Sărat, județul Buzău. A doua persoană a fost rănită în județul Galați, după ce s-a lovit de ușa unui dulap în timp ce încerca să părăsească locuința. În Galați, autoritățile au înregistrat nouă apeluri la 112, dintre care șapte au necesitat intervenția echipajelor medicale. Șase persoane au fost transportate la spital. Un copil a fost evaluat de medici, însă mama acestuia a refuzat transportul la spital. Pompierii au verificat clădiri și infrastructura în opt județe și în municipiul București. Nu au fost raportate pagube materiale semnificative. Cutremurul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri, și a avut magnitudinea de 5,7. Seismul a fost resimțit în București și în mai multe regiuni ale României, dar și în Republica Moldova. Este cel mai puternic cutremur înregistrat în România de la începutul anului 2026.

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Cutremurul din 18 noiembrie 2026, ora 02:48, a fost resimțit puternic în București, Moldova și Dobrogea.

Două persoane au fost rănite ușor în casă, iar pompierii nu au găsit clădiri avariate. Multe telefoane Android au dat alarmă cu o magnitudine estimată de 6,5. IGSU explică de ce nu a fost RO-ALERT și de ce sistemul oficial nu avertizează înainte de cutremur.

Potrivit datelor finale ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul s-a produs la ora 02:48:55, la adâncimea de 120,8 kilometri, cu intensitate de gradul VI, când obiectele din casă se mișcă și oamenii se trezesc din somn.

Epicentrul a fost lângă comuna Nereju, în județul Vrancea, la limita cu județul Buzău, la 48 km de Focșani, 61 km de Buzău și aproximativ 90 km nord-est de Ploiești.

Magnitudinea și adâncimea au fost revizuite de mai multe ori în primele ore: estimare inițială automată 5,8 între 5,4 și 6,1, IGSU inițial 5,6 și 140 km, ulterior 5,7 la 107,1 km, valoare finală 5,7 la 120,8 km; Centrul Seismologic European-Mediteranean a anunțat 5,3.

Seismul a fost resimțit puternic în București și în orașele Focșani, Buzău, Brașov, Brăila, Galați, Iași și Constanța. Cutremurele vrâncene, la adâncimi mari, produc unde care se răspândesc pe suprafețe întinse și se simt la sute de kilometri distanță.

Cele două persoane rănite ușor au fost în casă: în Galați un bărbat a fost lovit de ușa unui dulap în timp ce ieșea din locuință; la Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce mobilier a căzut peste ea.

IGSU a înregistrat șapte apeluri la 112 din județul Galați, unele de la persoane cu atacuri de panică.

Departamentul pentru Situații de Urgență a raportat nouă apeluri la 112. Au fost trimise șapte ambulanțe, în principal pentru atacuri de panică, iar șase persoane au fost duse la spital.

Pompierii au verificat nouă județe – Buzău, Vrancea, Iași, Vaslui și Bucureștiul printre ele – fără clădiri avariate și fără pagube materiale raportate. INFP nu a semnalat replici până dimineață, dar autoritățile avertizează că ele se pot produce.

Multe telefoane Android au primit alerte cu semnal sonor și magnitudine estimată de 6,5 în timpul cutremurului. IGSU precizează că notificările au fost de la sistemul Google Android Earthquake Alerts, nu de la RO-ALERT.

IGSU a transmis: „Este important să nu confundăm Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Sunt două sisteme complet diferite.”

Alerta Google folosește accelerometrele telefoanelor pentru a detecta activitatea seismică și poate trimite avertizări cu câteva secunde înainte ca undele să ajungă într-o zonă; valoarea de 6,5 a fost o estimare rapidă, ulterior corectată.

IGSU explică: „RO-ALERT este sistemul oficial al autorităților, prin care populația este avertizată în situații de urgență. RO-ALERT nu oferă avertizare anticipată pentru producerea cutremurelor.” Notificarea Google nu este mesaj RO-ALERT și nu trebuie atribuită IGSU.

IGSU notează că câteva secunde de avertizare pot face mai mult rău decât bine, de exemplu dacă oamenii coboară în grabă pe scări sau se înghesuie în lifturi.

Locatarii de la etajele superioare au simțit cutremurul mai puternic decât cei de la parter. Blocul oscilează, mișcarea pornind de la fundație și putând crește cu înălțimea; amplificarea apare când frecvența undelor seismice se apropie de frecvența naturală de vibrație a clădirii.

Clădirile înalte sunt mai sensibile la undele lente, cu perioadă lungă, specifice cutremurelor adânci din Vrancea resimțite la București.

Riscul real depinde de anul construcției, calitatea execuției și modificările ulterioare structurii. În unele blocuri, punctele slabe sunt la parter, mai ales unde s-au amenajat spații comerciale prin tăierea elementelor de rezistență. La etajele de sus crește riscul ca mobila nefixată să se răstoarne și obiectele să cadă.

Recomandări pentru o replică: rămâne pe loc și nu ieși în grabă din clădire; nu cobori pe scări cât timp blocul se mișcă și nu folosi liftul; stai departe de ferestre și de mobilierul înalt; adăpostește-te sub o masă solidă sau lângă un perete interior și protejează-ți capul și gâtul; după oprirea mișcării, verifică răniți, scurgeri de gaz sau avarii vizibile. Alte recomandări pe fiipregatit.ro.

Cutremurul de 5,7 are aceeași magnitudine ca seismul din Gorj din februarie 2023 și cel din Vrancea din noiembrie 2014. Un cutremur mai puternic, de 5,8, s-a produs în octombrie 2018, tot în zona Vrancea, în județul Buzău.

ACTUALIZARE Cutremurul de 5,7 s-a simțit 5-10 secunde. INFP: peste 200 de puncte automate de măsurare

Directorul INFP, Constantin Ionescu, a declarat la Antena 3 CNN că mișcarea resimțită de oameni a durat între 5 și 10 secunde. Seismul de 5,7 din noaptea de marți spre miercuri s-a produs la 120 de kilometri adâncime și a avut intensitate de gradul 6 în zona epicentrală.

În Capitală unii s-au trezit speriați, alții au dormit fără să simtă cutremurul. Potrivit lui Constantin Ionescu, intensitatea a fost de gradele 5-6 în zonele apropiate epicentrului. Seismul a fost puternic la Pucioasa și a fost resimțit la Bacău și Brăila.

Directorul INFP a explicat diferența dintre magnitudine și intensitate.

Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului, a spus Constantin Ionescu.

Întrebat despre posibile replici, Constantin Ionescu a vorbit despre rețeaua de monitorizare a institutului.

INFP dispune de peste 200 de puncte automate de măsurare, care transmit date în timp real. Stațiile seismice înregistrează undele pe o perioadă mai lungă decât cele câteva secunde în care oamenii simt mișcarea, a spus directorul.

Ionescu a amintit seisme cu magnitudini similare în 2024 de 5,4 și în 2022 de 5,5. Cutremure cu magnitudini peste 5 au mai fost înregistrate în 2020, 2018 și 2016.

Directorul INFP a comparat cu seismul din Gorj din 2023, produs la circa 15 kilometri adâncime. Un cutremur de mică adâncime poate avea efecte concentrate într-o zonă restrânsă și poate avaria clădiri vechi care nu respectă standardele de rezistență.

Referitor la cutremurele din Vrancea, Constantin Ionescu a apreciat că activitatea seismică din ultima perioadă se încadrează în limitele obișnuite pentru această zonă.

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

S-a produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri. A fost resimțit puternic în Capitală, în zona Moldovei și în estul țării. Pe un bulevard din Iași, o cameră de supraveghere stradală a surprins mișcările provocate de cutremur.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, echipaje de pompieri au pornit imediat în misiuni de recunoaștere, în București și în mai multe județe.

Nu au fost anunțate pagube materiale, dar au fost câteva incidente minore. În Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită de piese de mobilier care au căzut peste ea. Și în județul Galați, o persoană a fost rănită după ce a fost lovită de ușa unui dulap, în timp ce încerca să iasă din locuință. Alți oameni au sunat la 112, cu atacuri de panică.

În ultimii ani, cutremure semnificative au mai avut loc în octombrie 2018 - cu magnitudinea 5,8, în Vrancea - și în februarie 2023, în județul Gorj, cu magnitudinea 5,7.

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Cutremurul de la ora 2:49 nu a făcut victime și nu sunt raportate pagube materiale însemnate. Au fost atacuri de panică și apeluri la 112 în primele zeci de secunde după seism. Seismul a fost resimțit puternic în București, Constanța, Iași, Brașov, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria. Ora 2:48, la început doar câteva vibrații, apoi totul s-a zguduit și obiectele au fost aruncate pe jos.

Un tată s-a ridicat din pat și și-a luat copilul în brațe când a realizat intensitatea seismului. O pisică a rămas încremenită câteva clipe înainte să fugă speriată prin casă în căutarea unui loc de ascuns.

Camere de supraveghere au surprins copacii care se cutremurau. Cutremur cu magnitudinea 5,7 în zona Vrancea, adâncime 121 km, cel mai puternic din acest an. Epicentrul la mai puțin de 50 km de Focșani; mișcare seismică resimțită în Constanța, Galați, Iași, Brașov, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina, Capitala fiind zguduită.

Două tinere au simțit vibrații puternice în casă la etaj; în centru, o doamnă era să cadă, au căzut obiecte. Mama unei tinere a trimis mesaj că seismul s-a simțit foarte tare.

Seism perceput ca durând aproape 15 secunde, poate 20, pentru unii părând nesfârșit. Primele estimări au indicat 6 și chiar 6,5 grade pe scara Richter.

Site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului a cedat din cauza valului de accesări imediat după seism.

Pompierii au făcut verificări în mai multe zone din București și Ilfov, în special clădiri cu risc seismic, fără incidente constatate.

Cutremurul din 4 martie 1977, 7,4, a provocat cele mai mari distrugeri și pierderi de vieți din istoria seismică recentă a României. Următoarele seisme importante au fost în 1986 și 1990. Ultimul apropiat ca intensitate a fost în 2018, magnitudinea 5,5 pe scara Richter.

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Cutremurul cu magnitudinea 5,7 produs în România la 18 noiembrie 2026, la 02:48:55 în județul Vrancea, la adâncimea de 120,8 kilometri, a fost resimțit până la Istanbul și la aproape 600 de kilometri de epicentru, în Ucraina. Republica Moldova a activat mecanismul Celulei de criză.

Cutremurul de 5,7 din România a fost resimțit până la Istanbul și la aproape 600 de kilometri de epicentru. Republica Moldova a activat mecanismul Celulei de criză.

Seismul a fost resimțit și dincolo de granițele țării. Oameni din Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Turcia au povestit că s-au trezit din somn, au simțit cum li se mișcă paturile sau au auzit obiectele din locuințe zguduindu-se. Mărturii vin de la aproape 600 de kilometri de epicentrul seismului din Vrancea.

Cutremurul din România, urmărit pe o hartă a activității seismice mondiale

Până la ora 06:00, Centrul Seismologic Euro-Mediteraneean înregistrase 3.784 de raportări din partea populației. O imagine realizată cu ajutorul unui sistem de monitorizare seismică ilustrează modul în care undele unui cutremur se pot răspândi pe distanțe mari.

Există programe de monitorizare precum GlobalQuake, care colectează date de la stațiile seismice din întreaga lume și permit urmărirea, aproape în timp real, a propagării undelor produse de cutremure. Informațiile sunt actualizate automat pe măsură ce sunt primite noi măsurători de la stațiile seismice.

Cercurile afișate în astfel de reprezentări nu înseamnă însă că toate persoanele aflate în interiorul lor au simțit cutremurul. Instrumentele de monitorizare pot detecta vibrații mult prea slabe pentru a fi percepute de oameni.

Cutremurul a trezit oameni din somn în mai multe orașe din Bulgaria

În Bulgaria, cutremurul din Vrancea a fost resimțit în numeroase localități, printre care Ruse, Silistra, Varna, Șumen, Dobrici, Veliko Târnovo și Montana. Locuitorii din Ruse au povestit pe rețelele sociale că au simțit mișcarea timp de 10–15 secunde, iar unii dintre ei au primit și avertizări pe telefoanele mobile. În Varna, oamenii care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor au descris senzația de legănare a clădirilor.

„Da, la Varna s-a simțit destul de tare”, a scris un bulgar pe Reddit.

Un utilizator a povestit că locuiește la un etaj superior și că mișcarea a durat aproximativ 20 de secunde, fiind mai puternică în prima jumătate a acestui interval. La Plovdiv, la aproximativ 420 de kilometri de epicentru, un locuitor aflat la etajul nouă a descris o mișcare ușoară, care abia putea fi sesizată. Mărturii au venit inclusiv din Sofia. Un locuitor aflat la etajul cinci a povestit că a observat cum se mișca lustra din locuință. Autoritățile bulgare nu raportaseră persoane rănite sau pagube materiale în primele ore.

În Republica Moldova a fost activat mecanismul de raportare al Celulei de criză

Cutremurul a fost resimțit puternic și în Republica Moldova, unde autoritățile au început să colecteze informații despre eventualele urmări ale seismului. Centrul Național de Management al Crizelor a activat mecanismul de raportare al Celulei de criză, pentru a evalua situația împreună cu instituțiile responsabile. La momentul primei informări, nu fuseseră raportate victime.

Oamenii au povestit că au simțit două zguduituri succesive. Pe rețelele sociale, unii locuitori ai Republicii Moldova au mărturisit că a fost primul cutremur pe care l-au simțit în viața lor.

„Nu știu cum la voi, dar la mine sub Chișinău s-a simțit puternic”, a scris un utilizator, precizând că a primit și o notificare de la Google.

În Ucraina, oamenii au simțit cutremurul la aproape 600 de kilometri de epicentru

Seismul din România a fost resimțit în mai multe regiuni ale Ucrainei, printre care Odesa, Kiev, Poltava, Vinița, Nikolaev, Cerkasî și Dnipropetrovsk. La Odesa, oamenii au povestit că paturile din locuințe au început să se miște în jurul orei 02:50. Și aici, unele telefoane Android au transmis avertizări privind cutremurul produs în România.

La Liov, la aproximativ 498 de kilometri de epicentru, o persoană a povestit că a simțit vibrațiile patului și a observat că apa din recipiente și prosoapele de pe suport se mișcau. La Cerkasî, oraș aflat la aproximativ 588 de kilometri de epicentru, un locuitor a relatat că patul se mișca, iar jaluzelele de la ferestre făceau zgomot. O altă persoană din același oraș, aflată la un etaj superior, a povestit că vasele au început să zornăie, au căzut câteva cutii, iar apa din bolurile pisicilor s-a vărsat.

Cutremurul din România a fost simțit și în Serbia și Turcia

Mărturiile publicate pe platforma EMSC arată că seismul a fost resimțit inclusiv în Serbia, la Bor, Niš și Novi Sad. Un locuitor din Bor, aflat la aproape 400 de kilometri de epicentru, a povestit că dormea atunci când patul a început să se miște. Acesta a precizat că zguduitura nu a fost foarte puternică în zona sa și a transmis un mesaj de solidaritate românilor.

„Sper că sunteți cu toții în siguranță acolo”, a scris acesta.

La Novi Sad, la aproximativ 526 de kilometri de epicentru, o persoană a relatat că mișcarea ușoară a trezit-o din somn.

Mărturii au venit inclusiv din Turcia. La Kapaklı, la aproximativ 500 de kilometri de epicentru, un locuitor a povestit că a simțit o mișcare ușoară și că inițial a crezut că seismul s-a produs în zona Istanbulului. O altă persoană, din Esenyurt, district al Istanbulului, aflat la aproximativ 548 de kilometri de epicentru, a transmis că a simțit cutremurul și le-a adresat românilor un mesaj de încurajare.

De ce cutremurele din Vrancea se simt la sute de kilometri distanță

Una dintre particularitățile cutremurelor majore din zona Vrancea este adâncimea la care se produc. Seismul din 18 noiembrie a avut loc la peste 120 de kilometri sub suprafața Pământului, iar undele seismice generate de cutremurele produse la asemenea adâncimi se pot răspândi pe suprafețe foarte mari. Așa se explică faptul că mișcarea poate fi resimțită nu doar în apropierea epicentrului, ci și în localități aflate la sute de kilometri distanță, inclusiv în țările vecine.

Intensitatea cu care oamenii simt cutremurul diferă însă de la un loc la altul. Contează distanța față de epicentru, caracteristicile solului, tipul clădirii și etajul la care se află persoana, explică specialiștii Serviciului Geologic al Statelor Unite.

De ce seismologii români au anunțat magnitudinea de 5,7, iar cei americani de 5,3

Diferențele dintre valorile anunțate de instituțiile internaționale de monitorizare nu înseamnă că au avut loc mai multe cutremure. INFP a stabilit o magnitudine locală de 5,7, în timp ce USGS a raportat o magnitudine de moment de 5,3. Instituțiile folosesc metode diferite de calcul, iar estimările se pot modifica pe măsură ce specialiștii analizează datele primite de la stațiile seismice. Indiferent de aceste diferențe, mărturiile oamenilor arată cât de departe de epicentru a fost resimțit cutremurul din România.

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 2.48, i-a trezit din somn pe românii din toată țara. Unii au fost speriați de zgomotul puternic, alții s-au trezit în timp ce patul se mișca, ușile dulapurilor se zguduiau, iar paharele se ciocneau. Pentru mulți însă, primul semnal că se întâmplă ceva a fost alarma telefonului mobil. Alții nu au primit nicio avertizare, deși aveau alertele de urgență activate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații. ABONEAZĂ-TE

Tags: România Turcia Stiri Ucraina Bulgaria Stiri Serbia Stiri Republica Moldova Cutremur INFP

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

Camerele de supraveghere instalate în locuințe au surprins momentul în care pământul a început să se miște, iar seismul cu magnitudinea de 5,7 a fost resimțit în mai multe zone ale țării. Înregistrările au fost publicate pe rețelele sociale și arată forța cutremurului.

Cutremurul a zguduit puternic și Capitala. Unii oameni s-au trezit speriați de seismul puternic, în timp ce alții spun că au dormit buștean și nici măcar seismul nu i-a trezit din somn. Femeie: Da, da, m-am trezit. L-am trezit pe soț. Înțeleg că a fost mare. Poate ne păzește Dumnezeu. L-am prins și pe ăla din ’77, încă unul în ’85 și tot așa. Sănătate, să ne ferească Dumnezeu!

Tânăr: Eram în duș și, dintr-odată, am văzut oglinda mișcându-se. A fost destul de înfricoșător. Bărbat: Nu l-am simțit, pe cuvânt vă spun. Eram obosit. Trebuia să merg a doua zi la muncă. Femeie: Nu am fost sigură că e cutremur. M-am trezit, eram așa, debusolată. Credeam că bate vântul mai tare. Femeie: M-am sculat de la alertă, dar nu știam, ne ferește Dumnezeu. Bărbat: Nu l-am simțit. Cred că dormeam, eram obosit de la serviciu. Înseamnă că va fi unul mare. Bărbat: S-a simțit bine. Nu rău, nu cât să fugi. A mers lent, apoi mai tare și mai tare. S-a simțit balansul blocului. S-a zguduit, s-au deschis ușile.

Bărbat: Efectiv, parcă cineva a lovit cu barosul în pat. Două persoane au fost rănite în urma cutremurului de 5,7 produs miercuri dimineață, în zona seismică Vrancea. Seismul a provocat mai multe incidente în județele Galați și Buzău.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea și s-a simțit puternic în București, a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Potrivit datelor Centrului Seismologic European, cutremurul a avut magnitudinea de 5,3, iar IGSU a spus într-un comunicat postat pe Facebook că magnitudinea a fost de 5,6.

ACTUALIZARE Sunetul din Buzău înainte de cutremurul de 5,7

Înregistrările de supraveghere din Buzău surprind un vuiet puternic, urmat de o bubuitură, în timpul cutremurului din noaptea de marți.

Mișcarea pământului a fost surprinsă de numeroase camere de supraveghere, iar seismul i-a trezit din somn pe locuitorii din mai multe orașe.

O cameră montată la o locuință din nordul Buzăului a înregistrat vuietul, apoi o bubuitură puternică; imediat după, câinii au început să latre, iar luminile s-au aprins treptat în locuințele din jur.

Cutremurul s-a produs la ora 2:49, în zona Vrancea, la adâncimea de 121 de kilometri, cu magnitudinea de 5,7, cel mai puternic seism înregistrat în România în acest an, resimțit puternic în București, Constanța, Iași, Brașov, Galați, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria.

Seismul nu a provocat victime și nu au fost raportate pagube materiale însemnate, dar au existat atacuri de panică și apeluri la 112, oamenii trezindu-se speriați din somn după ce au simțit locuințele zguduite.

ACTUALIZARE Cum s-a văzut cutremurul pe camerele de supraveghere. Mulți oameni s-au trezit din somn, speriați

Noaptea trecută, un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter în România a speriat mii de oameni. Seismul s-a produs în zona Vrancea, însă s-a simțit în mai multe orașe din țară. Camerele de supraveghere au înregistrat activitatea seismică, așa cum se poate observa în videoclipul de mai sus.

Cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter a avut loc la ora 02:48, noaptea trecută, în zona seismică Vrancea. În urma activității seismice, mii de persoane s-au speriat, iar camerele de supraveghere au înregistrat modul în care se mișcă pământul. În unele situații, cetățenii s-au trezit cu lucruri cazute în imobile, în urma cutremurului, iar somnul le-a fost perturbat.

În videoclipul de mai sus se poate observa că seismul s-a simțit nu doar în zona Vrancea, ci și în împrejurimi și chiar și în București. Chiar și camerele de supraveghere din Iași și Pașcani au înregistrat activitatea seismică. În imagini se poate observa cum sistemul de supraveghere este pur și simplu „zdruncinat” în timpul vibrațiilor.

Mai multe mărturii ale cetățenilor arată că seismul a durat secunde întregi, iar situația a fost mai intensă în cazul celor care locuiesc în blocuri, la etaje superioare. Unii dintre ei au susținut că au simțit o „smucitură bruscă”, iar alții au susținut că mai multe obiecte pe care le aveau pe rafturi au căzut. Alții s-au gândit, în acel moment, la cutremurul din 1977. Mai multe mărturii pot fi citite AICI.

În aceeași noapte, în schimb, unii dintre cetățeni au primit alerte pe telefoanele Android, prin intermediul Google Android Earthquake Alerts. Notificările sonore au creat confuzie, fiind confundate de unii cu mesajele transmise prin sistemul RO-ALERT. De altfel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a venit cu precizări în urma situației. IGSU a precizat, într-o postare pe Facebook, că alertele Google nu sunt emise de autoritățile române și nu trebuie confundate cu mesajele oficiale RO-ALERT. Vezi AICI.

ACTUALIZARE Primele persoane rănite după cutremurul din România. Ce județe au fost cel mai afectate de seism

Cutremurul de 5,7 din 18 noiembrie a produs primele victime. Cele două persoane au fost lovite de obiecte de mobilier în timpul seismului. Incidentele au fost raportate în Galați și Buzău. Articolul prezintă primele persoane rănite și județele afectate. Seismul a fost produs la 02:48 în zona seismică Vrancea și a fost resimțit în mai multe regiuni, iar IGSU a primit apeluri la 112. Ora exactă a fost 02:48:55, magnitudine ml 5,7, adâncime 120,8 km în Zona seismică Vrancea, Vrancea. Intensitatea a fost VI. Epicentrul a fost la 48 km S de Focșani, 61 km S de Buzău, 64 km E de Sfântu-Gheorghe, 74 km E de Brașov, 90 km NE de Ploiești. IGSU confirmă două persoane rănite în urma cutremurului din Vrancea. În Galați, persoana rănită a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării. La Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce mobilierul a căzut peste ea. Au fost raportate persoane cu atacuri de panică. În județul Galați au fost înregistrate 7 apeluri la 112. Informațiile provin de la IGSU. Un caz de rană prin ușa dulapului în timpul evacuării. Au fost semnalate atacuri de panică. În Râmnicu Sărat, femeie rănită de mobilier căzut. Echipajele continuă misiuni de recunoaștere și evaluare pentru identificarea efectelor seismului și acordarea de sprijin. IGSU recomandă calm și respectarea măsurilor de protecție în caz de cutremur. Județul Galați se numără printre cele mai afectate. În Galați au fost primite șapte apeluri la 112 după seism. Un apel a semnalat persoana rănită de ușa dulapului; au fost raportate și atacuri de panică. În județul Buzău, la Râmnicu Sărat, femeie rănită de obiecte de mobilier căzute. Articolul menționează și alerte pe telefoane înainte de seism.

ACTUALIZARE Buzău: Efecte ale cutremurului surprinse de camerele video; două apeluri la 112

În Buzău, camerele de supraveghere ale Direcției de Poliție Locală au înregistrat efectele cutremurului de magnitudine 5,7: se văd mișcări puternice ale stâlpilor pe care sunt montate, ale arborilor și ale cablurilor de internet.

ISU Buzău a informat miercuri dimineața că nu au fost raportate pagube materiale în urma seismului produs în Vrancea la ora 02:48 și că au fost înregistrate două apeluri la 112, una dintre sesizări nefiind confirmată.

Conform ISU Buzău, în urma misiunilor de recunoaștere în municipiile Buzău și Râmnicu Sărat și în orașele Nehoiu și Pătârlagele nu au fost identificate clădiri afectate de seism și nu au fost sesizări privind pagube materiale prin 112.

O persoană a solicitat asistență medicală după o leziune la un membru superior provocată de un obiect de mobilier; echipajul SAJ s-a deplasat, persoana nu a fost identificată și nu a mai răspuns apelurilor, iar ulterior nu a fost găsită la UPU.

O altă persoană a apelat 112 acuzând stare de panică; apelantului i s-au oferit îndrumări medicale prin operator, fără deplasarea unui echipaj medical.

Imaginile de la camerele din municipiul Buzău arată mișcări puternice ale stâlpilor pe care sunt montate dispozitivele video, ale altor stâlpi de pe marginea drumurilor și ale cablurilor de internet.

ISU Buzău a transmis că în municipiul Buzău există 27 de clădiri încadrate în gradul de risc seismic RsIII, 30 în RsII și 6 în Rsl, potrivit informațiilor autorităților administrației publice locale.

Potrivit Concepției Naționale de Răspuns Post-Seism a IGSU, cel mai puternic cutremur posibil în Vrancea poate avea 8,1 MW; datorită adâncimii mari, undelor și efectelor locale, pagubele nu sunt limitate la zona epicentrală Vrancea-Buzău, ci se pot manifesta până la 200-300 km, cu directivitate NE-SV.

ACTUALIZARE Cutremurul de 5,7 din Vrancea s-a simțit între 5 și 10 secunde. Directorul INFP: peste 200 de puncte automate de măsurare

În jurul orei 02:48 noaptea trecută un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter a avut loc în zona seismică Vrancea și a generat panică; camerele de supraveghere au înregistrat vibrațiile solului.

Seismul s-a produs la 120,8 kilometri adâncime, cu intensitatea VI în zona epicentrală, resimțit timp de 5-10 secunde, puternic la Pucioasa și în București, Bacău și Brăila; intensitatea a ajuns la gradele V-VI în apropierea epicentrului.

Directorul INFP explică diferența dintre magnitudine, care măsoară energia la sursă și este aceeași oriunde, și intensitate, care indică forța zguduirii într-o zonă și efectele asupra oamenilor și clădirilor.

„Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului”, a spus el la Antena 3 CNN.

Despre posibile replici, directorul INFP precizează că institutul monitorizează activitatea seismică prin peste 200 de stații automate care transmit date în timp real și înregistrează undele seismice mai mult timp decât durata mișcării resimțite.

„INFP dispune de peste 200 de puncte automate de măsurare, care transmit date în timp real. Stațiile seismice înregistrează undele pe o perioadă mai lungă decât cele câteva secunde în care oamenii simt mișcarea”, a spus Constantin Ionescu.

Constantin Ionescu amintește cutremure similare în România în 2024 și 2022 cu magnitudini 5,4 și 5,5, seisme peste 5 grade în 2020, 2018 și 2016, compară cu seismul din Gorj din 2023 la 15 km adâncime care poate afecta zone restrânse și avaria clădiri vechi, și precizează că activitatea seismică recentă din Vrancea se menține în limite normale.

ACTUALIZARE Cutremurul din România, văzut pe camerele video din București, Iași și Buzău

Cutremurul de 5,7 din 18 noiembrie 2026 a fost surprins de camere de supraveghere în locuințe, parcări și spații publice. După seism, mulți români au verificat camerele video pentru a vedea ce au surprins acestea la ora 2:50.

Potrivit INCDFP, seismul a avut loc la 02:48:55 în județul Vrancea, la 120,8 kilometri adâncime. Mișcarea seismică a fost resimțită în numeroase localități din țară, inclusiv în București, și în Republica Moldova.

În mediul online au circulat înregistrări realizate de camere de supraveghere și de locuitori din zonele în care seismul a fost resimțit.

O filmare din apartament în București arată locuința în mișcare și reacția speriată a unei pisici.

O altă înregistrare a fost realizată de o cameră de supraveghere instalată într-o parcare din Iași.

Imaginile publicate de Ziarul de Iași arată camera care se zdruncină și autoturismele parcate care se mișcă din cauza vibrațiilor.

Filmarea surprinde momentul în care undele seismice au ajuns în orașul aflat la distanță de zona epicentrală.

Înregistrarea video a cutremurului la Iași.

O filmare realizată în Buzău surprinde mișcarea și zgomotul care a însoțit seismul.

Înregistrarea publicată de Reporter Buzoian aude un vuiet urmat de o bubuitură, camera de supraveghere mișcându-se, iar în fundal câini latră.

Materialul oferă perspectiva asupra modului în care cutremurul a fost perceput într-un oraș relativ aproape de zona epicentrală.

Televiziunea Română a publicat un material cu înregistrări ale cutremurului din mai multe orașe.

Printre acestea se numără imagini surprinse de o cameră din Piața Unirii din Iași, apărute în primele ore după seism.

Imaginile sunt surprinse într-o locuință din Iași, în bucătărie, și sunt publicate de Ora de Iași.

Conform datelor actualizate INCDFP, seismul din 18 noiembrie 2026 a avut magnitudinea locală de 5,7 și adâncimea de 120,8 kilometri.

Epicentrul a fost în zona seismică Vrancea, aproximativ 48 kilometri sud de Focșani, 61 kilometri sud de Buzău și 90 kilometri nord-est de Ploiești.

Cutremurul a fost resimțit într-o mare parte a țării și dincolo de granițele României.

ACTUALIZARE Două persoane rănite după cutremurul de 5,7 din Vrancea, resimțit și în Republica Moldova

Două persoane au fost rănite în România în timpul cutremurului de miercuri, 18 noiembrie, în județul Galați și Râmnicu Sărat, județul Buzău, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Pompierii au încheiat verificările în opt județe și în București, fără pagube materiale raportate. În județul Galați, șase persoane cu atacuri de panică au fost transportate la spital, potrivit bilanțului local. Echipajele medicale au intervenit și pentru un copil care s-a lovit la cap alergând spre ieșire; mama a refuzat transportul. Dispecerii au oferit sprijin telefonic altor două persoane. IGSU a confirmat misiuni de verificare în județele Brăila, Buzău, Covasna, Galați, Iași, Neamț, Vrancea și Vaslui, precum și în municipiul București, unde seismul a fost resimțit puternic. Seismul s-a produs în noaptea de marți spre miercuri la ora 02:48, cu magnitudinea 5,7 și adâncimea de 120,8 kilometri în zona seismică Vrancea, conform datelor revizuite ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România. Cutremurul a fost resimțit și în Republica Moldova, unde Centrul Național de Management al Crizelor a activat mecanismul de raportare al Celulei de criză pentru colectarea informațiilor. În primul bilanț, autoritățile moldovene nu raportaseră victime. INFP a revizuit datele cutremurului din zona seismică Vrancea: magnitudine 5,7, adâncime 120,8 kilometri, intensitate macroseismică VI, ora 02:48. Un cutremur puternic s-a produs în zona seismică Vrancea din România și a fost resimțit în Republica Moldova; Centrul Național de Management al Crizelor a activat mecanismul de raportare al Celulei de criză. Actualizare: INFP a revizuit datele seismului din Vrancea la magnitudine 5,7, adâncime 120,8 kilometri, intensitate macroseismică VI, ora 02:48.

ACTUALIZARE Momentul în care cutremurul de 5,7 a zguduit o locuință din Galați. Copilul a început să plânge

O cameră de supraveghere dintr-o locuință din Galați a surprins trezirea unui bărbat, a soției sale și a copilului lor de mișcările seismice din dimineața de 18 noiembrie. Copilul a început să plângă din cauza sperieturii. În imaginile filmate în timpul seismului cu magnitudinea de 5,7 grade, familia este trezită din somn, iar o mișcare puternică ulterioară îi sperie și mai mult. Înregistrarea începe cu bărbatul și familia dormind; se ridică și pare să observe ceva neobișnuit, apoi locuința începe să se zguduie puternic. Zgomotul seismului îi trezește pe ceilalți; soția se ridică din pat și ia copilul în brațe, încercând să îl liniștească. O nouă mișcare puternică surprinsă de cameră îi sperie suplimentar pe cei din locuință, iar copilul începe să plângă. Femeia se ridică apoi din pat cu cel mic în brațe și încearcă să îl protejeze. Primele imagini cu momentul în care cutremurul de 5,7 grade din Vrancea a zguduit România au apărut pe rețelele sociale; seismul din noaptea de marți spre miercuri, ora 2:48, a fost surprins de camere de supraveghere și în timpul unei transmisiuni în direct. O filmare surprinde momentul seismului în fața porții unei locuințe; într-un alt videoclip, un streamer primește o avertizare de cutremur prin sistemul Google în timp ce se juca. La Galați, mișcarea seismică a fost surprinsă de o cameră folosită pentru supravegherea unui copil; pe rețelele sociale au apărut și imagini cu fisuri în pereții unui hotel din stațiunea Neptun, fără confirmarea autorităților că au fost provocate de cutremur. Inițial, IGSU informa că în 18.11.2026 la ora 02:48 în ZONA SEISMICĂ VRANCEA s-a produs un cutremur cu magnitudinea ml 5.6, la adâncimea de 140 km. Ulterior, INCDFP a precizat că în 18 noiembrie 2026 la ora 02:48:55 s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, COVASNA un cutremur semnificativ cu magnitudinea M 5.7, la adâncimea de 107.1 km, ulterior revizuită la 120,8 kilometri. DSU a transmis că, în această dimineață, s-a produs un cutremur în zona seismică Vrancea și că echipe operative ale inspectoratelor pentru situații de urgență desfășoară misiuni de recunoaștere pentru identificarea efectelor asupra comunităților și infrastructurii. IGSU a anunțat că, în urma evenimentului, la nivelul județului Galați au fost înregistrate 7 apeluri prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Bilanțul a ajuns ulterior la nouă apeluri și șase persoane transportate la spital în Galați. IGSU menționează că echipajele operative continuă misiunile de recunoaștere și evaluare în teren pentru identificarea efectelor seismului și acordarea sprijinului necesar persoanelor afectate, recomandând populației să își păstreze calmul și să respecte măsurile de protecție specifice. IGSU notează că, ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecințe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populației cu măsuri de protecție adecvate. DSU transmite recomandarea de a-și păstra calmul, întrucât, după producerea unui cutremur, pot apărea replici. Circulația trenurilor a fost suspendată temporar pe podurile feroviare de la Cernavodă și Fetești, după cutremurul din zona Vrancea, pentru verificarea podurilor feroviare. Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter produs în noaptea de miercuri, 18 noiembrie 2026, a provocat momente de panică în mai multe zone ale țării; seismul a avut loc la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, fiind resimțit puternic inclusiv în Galați, unde oamenii au fost treziți din somn de mișcările violente ale locuințelor. Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut magnitudine 5,7 și s-a produs la adâncimea de 107,1 kilometri; epicentrul a fost localizat la 44 km est de Sfântu-Gheorghe, 61 km est de Brașov, 66 km sud de Focșani, 84 km sud de Buzău și 92 km sud de Bacău. Imagini surprinse în timpul cutremurului într-o locuință din Galați arată casa zguduită vizibil, obiectele și mobilierul afectate de mișcările pământului, iar animalele de companie devin agitate și încep să fugă prin încăperi. În înregistrare se aude și un sunet neobișnuit care amplifică senzația de panică; reacția animalelor ilustrează bruscă trezire și intensitatea primelor secunde ale cutremurului. O altă filmare surprinde momentul în care cutremurul se resimte în curtea unei locuințe, cu mișcări puternice ale zonei și vibrații provocate de seism. Cutremurul a fost resimțit și în municipiul Iași, unde mișcările pământului i-au trezit pe oameni din somn, iar unii au simțit locuințele zguduite pentru câteva secunde; fiind produs în toiul nopții, seismul i-a luat prin surprindere pe mulți. Mișcările telurice au fost resimțite nu doar în Galați, ci și în București, în numeroase județe din țară, precum și în statele vecine Bulgaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina; în Capitală, oamenii au simțit cum clădirile se mișcă, iar mulți au ieșit din locuințe de teama unor eventuale replici. Deși inițial Departamentul pentru Situații de Urgență anunța că nu au fost înregistrate solicitări prin 112, în Galați situația s-a schimbat; Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că au fost înregistrate nouă apeluri la 112, dintre care șapte au necesitat intervenția echipajelor medicale.

Seismul s-a produs miercuri, 18 noiembrie, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, cu magnitudinea estimată la 5,7 și adâncimea de aproximativ 140 de kilometri conform sursei. Mișcarea seismică a fost resimțită în mai multe județe din țară, inclusiv în București, precum și în Republica Moldova și Bulgaria. Autoritățile au mobilizat echipaje de pompieri pentru verificări în mai multe zone; au fost raportate două persoane rănite, una în județul Galați și alta în municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău.

Directorul INFP a explicat că seismul a avut magnitudinea de 5,7, iar intensitatea în zona epicentrală a fost de 6 grade pe scara Mercalli. Potrivit directorului INFP, cutremurul s-a simțit în sudul și nord-estul României, inclusiv în Republica Moldova și Bulgaria, în clădirile înalte, iar în București intensitatea a fost de 5 grade pe Mercalli; nu s-au raportat pagube materiale. Directorul INFP a amintit că seisme cu magnitudini apropiate au avut loc în 2022 și 2024 înaintea celui din 18 noiembrie 2026. Se vorbește despre o periodicitate de aproximativ doi ani pentru cutremure cu magnitudini peste 5,5 în jur de 6 grade în zona Vrancea.

ACTUALIZARE Cutremurul de 5,7 a oprit trenurile spre Constanța. Verificări la podurile dunărene

Traficul feroviar pe ruta Saligny–Fetești a fost întrerupt temporar în noaptea de marți spre miercuri, după cutremurul cu magnitudinea 5,7 din zona Vrancea. Autoritățile au decis să verifice podurile feroviare de la Cernavodă și Fetești, pentru a stabili dacă seismul a afectat infrastructura.

Măsura a fost luată de Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța începând cu ora 03:00, în scop preventiv. Verificările au urmărit să confirme că trenurile pot circula în siguranță pe podurile care traversează Dunărea.

Notează Club Feroviar.

În același timp, personalul feroviar de pe celelalte secții a primit instrucțiuni să monitorizeze cu atenție sporită starea căilor ferate. Avertizările au fost transmise prin radiotelefon și ordine de circulație.

Inspecțiile tehnice s-au încheiat în cursul dimineții, fără să fie constatate probleme care să împiedice reluarea traficului.

Primul control finalizat a fost cel de la podul feroviar din Cernavodă, la ora 03:46. Ulterior, la ora 04:25, au fost încheiate și verificările la podul Borcea–Fetești.

După confirmarea condițiilor normale de circulație, trenurile au putut traversa din nou ambele poduri, iar traficul feroviar a revenit la normal.

ACTUALIZARE Cutremurul din România a ajuns până în presa din Australia. Ce scriu jurnaliștii străini despre seism

Cutremurul din România a fost unul dintre subiectele dimineții în presa internațională. Numeroase publicații au scris despre cutremurul din Vrancea. Subiectul a fost relatat pe larg în presa internațională, în special în țările vecine României și în publicațiile globale care monitorizează activitatea seismică din Europa și din întreaga lume.

Ucrainenii și moldovenii au fost printre primii care au abordat subiectul, mai ales că seismul s-a simțit și la ei. Agenția moldoveană Moldpres a spus că România s-a confruntat cu cel mai mare cutremur din ultimii ani. De asemenea, publicația ucraineană The Kyiv Independent a constatat că seismul a fost simțit în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv la Kiev și Odesa. Potrivit relatărilor, locuitorii de la etajele superioare ale blocurilor s-au trezit peste noapte din cauza mișcării, unii dintre ei crezând că este un nou atac aerian al rușilor.

Cutremurul din România în presa europeană

Portalurile internaționale au evidențiat faptul că sistemul automat de alertare Google a trimis notificări pe telefoane în 17 țări europene, estimând o magnitudine inițială de 6,5. Alte platforme precum Ground News au preluat datele Institutului American de Geofizică și ale Centrului Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC).

Jurnaliștii din Bulgaria, Serbia, Turcia, Grecia și Polonia au relatat și ei despre seism, menționând că vibrațiile au fost percepute la mare distanță de epicentru. Publicațiile străine au preluat comunicatele oficiale ale instituțiilor românești. Au fost prezentate informațiile oferite de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și de INFP.

Cutremurul din România a ajuns în Australia

Subiectul a ajuns tocmai până în colțul opus al planetei. Publicația australiană News a scris inițial despre un cutremur cu magnitudinea 6,5. Ulterior, jurnaliștii australieni au revenit și au prezentat informațiile actualizate despre cutremurul din România. De asemenea, australienii au descris zona seismică Vrancea.

„Situată în zona de curbură a Carpaților Orientali, regiunea Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, fiind cunoscută pentru producerea de cutremure de mare adâncime”, au scris australienii de la News.

Concluzia străinilor a fost că, în ciuda magnitudinii ridicate și a panicii create, nu au fost înregistrate pagube importante. Bilanțul provizoriu arată că sunt doar câteva persoane rănite ușor și mai multe cazuri de atacuri de panică.

ACTUALIZARE Trenurile din Constanța au fost oprite după cutremurul de 5,7. Circulația a fost reluată dimineața după verificări la podurile dunărene

SRCF Constanța a urmărit verificarea infrastructurii feroviare și confirmarea condițiilor de siguranță în urma seismului, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio Constanța.

În urma cutremurului produs în cursul nopții, SRCF Constanța a dispus, începând cu ora 03:00, oprirea temporară a circulației trenurilor pe secția de circulație Saligny – Fetești, pentru efectuarea verificărilor tehnice la podurile dunărene.

Măsura preventivă a fost luată pentru a permite personalului de specialitate să verifice starea infrastructurii feroviare și să confirme menținerea condițiilor de siguranță pentru circulația trenurilor.

În paralel, pe celelalte secții de circulație, trenurile au fost avizate, prin radiotelefon (RTF) și ordin de circulație, să supravegheze cu atenție sporită starea liniei de cale ferată.

Verificările dispuse de SRCF Constanța au fost finalizate, iar circulația feroviară pe ambele poduri se desfășoară în condiții normale, după cum urmează: Ora 03:46 – Podul de la Cernavodă, peste Dunăre: verificările au fost finalizate, circulația fiind normală. Ora 04:25 – Podul Borcea – Fetești: verificările au fost finalizate, circulația fiind normală.

Prin aceste măsuri preventive, SRCF Constanța a urmărit verificarea infrastructurii feroviare și confirmarea condițiilor de siguranță în urma seismului.

ACTUALIZARE Cutremur de 5,7 în Vrancea în noaptea de 18 noiembrie. Doi răniți și atacuri de panică

Cutremurul de 5,7 a avut loc în noaptea de 18 noiembrie 2026, la 02:48, în zona seismică Vrancea. Doi oameni au fost răniți, iar mai mulți au suferit atacuri de panică.

Institutul Național de Fizică a Pământului a precizat adâncimea de 120,8 kilometri și poziționarea epicentrului la 48 km sud de Focșani, 61 km sud de Buzău, 64 km est de Sfântu Gheorghe, 74 km est de Brașov și 90 km nord-est de Ploiești.

Mișcarea s-a simțit puternic în București și în orașele Focșani, Buzău, Brașov, Constanța, Brăila și Galați.

Departamentul pentru Situații de Urgență a raportat șapte apeluri la 112 în județul Galați. O persoană a fost rănită de o ușă de dulap în timpul evacuării, iar alții au avut atacuri de panică.

În Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce mobilierul a căzut peste ea.

Misiunile de recunoaștere în Brăila, Buzău, Covasna, Galați, Iași, Neamț, Vrancea, Vaslui și București s-au încheiat fără pagube materiale raportate, potrivit actualizării DSU pe Facebook.

Autoritățile au recomandat calm și respectarea recomandărilor de protecție seismică, menționând posibilitatea unor replici.

Unii utilizatori Android au primit notificări de cutremur prin sistemul de avertizare Google, potrivit Euronews România. Autoritățile au subliniat că alertele nu au venit prin sistemul oficial RO-ALERT.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a explicat că alerta Google folosește accelerometrele telefoanelor pentru a detecta activitatea seismică și poate transmite avertizări cu câteva secunde înainte ca undele să ajungă într-o zonă.

RO-ALERT nu oferă avertizare anticipată pentru cutremure.

Sistemul oficial poate transmite mesaje după un seism doar dacă evenimentul produce consecințe grave și sunt necesare instrucțiuni de protecție.

ACTUALIZARE INFP: cutremurul se încadrează în activitatea normală a zonei Vrancea, fără motive de îngrijorare

Doctor-inginer Constantin Ionescu, directorul INFP, a spus la Euronews România că seismul din noaptea de marți spre miercuri se încadrează în activitatea normală a zonei Vrancea și că nu există motive de îngrijorare. „Cutremurul de 5,7 produs astăzi se încadrează în activitatea zonei seismice Vrancea. În ultima perioadă, activitatea în zona Vrancea a fost redusă sau normală, cum putem să spunem. În mod normal, se produc cutremure în această zonă. Ele au magnitudini cuprinse între 0 și magnitudinea maximă de astăzi. Dar nu este singurul cutremur din ultima perioadă. Acum doi ani s-a produs un cutremur de 5,4 Mw. Practic, tot în jur de 5,7 a fost și atunci. Aceste tipuri de cutremure, situate în fereastra de 5,5-6 grade, se produc cam la doi ani în zona Vrancea. Deci, nu este un motiv de îngrijorare”, a spus directorul INFP la Euronews România. Constantin Ionescu a explicat de ce alerta Google a indicat magnitudinea 6,5, deși seismul a fost de 5,7. „Pentru că noi, ca institut de specialitate, folosim instrumente profesionale. Google folosește instrumente, aparate în interiorul telefoanelor mobile pe care le folosim în mod uzual. Aceste accelerometre, care se află în telefoane, nu sunt așa de sensibile și nu sunt calibrate pentru estimarea cutremurului. Google face o estimare aproximativă privind magnitudinea sau intensitatea. Normal, având foarte multe telefoane, ei au considerat că pot să estimeze foarte bine cutremurul, dar, după cum se vede, în acest caz au greșit”, a spus specialistul. Specialistul a asigurat că seismul de 5,7 se încadrează în activitatea normală a zonei Vrancea și nu există motive de îngrijorare. „Cutremurul se situează în activitatea normală a zonei Vrancea. Nu este un motiv de îngrijorare. În urma acestui cutremur nu s-a produs nicio replică, chiar și cât mai mică, putem să spunem.”

Seismul a avut magnitudinea de 5,7 pe scara Richter și s-a produs în zona seismică Vrancea la adâncimea de 120,8 kilometri. Mișcarea a fost resimțită în București și în orașele Focșani, Buzău, Brașov, Constanța, Brăila și Galați. Cutremurul de 5,7 se încadrează în activitatea zonei Vrancea. Activitatea recentă a fost redusă sau normală; în mod normal se produc cutremure aici, cu magnitudini între 0 și maximul de azi. Nu este singular: acum doi ani s-a produs un seism de 5,4 Mw, practic tot în jurul lui 5,7. Astfel de evenimente, în fereastra 5,5–6 grade, apar cam la doi ani în Vrancea și nu reprezintă motiv de îngrijorare.

ACTUALIZARE Cutremur de 5,7 în Vrancea în noaptea de 18 noiembrie. Misiuni de recunoaștere încheiate fără pagube materiale

Recunoașterile efectuate de pompieri după seism s-au încheiat în nouă județe și în municipiul București.

General Inspectoratul pentru Situații de Urgență anunță că misiunile de recunoaștere după cutremurul din 18 noiembrie în zona seismică Vrancea s-au încheiat fără a fi raportate pagube materiale. Două persoane au fost rănite în incidente cauzate de mișcarea seismică, iar în județul Galați au fost înregistrate șapte apeluri la 112.

Utilizatorii de telefoane Android au primit alerte sonore însoțite de notificări despre cutremur prin sistemul de avertizare timpurie dezvoltat de Google.

Avertizarea nu a fost transmisă prin sistemul național RO-ALERT.

General Inspectoratul pentru Situații de Urgență precizează că este important să nu se confunde Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Cele două sisteme sunt complet diferite.

Potrivit explicațiilor prezentate de Departamentul pentru Situații de Urgență și IGSU, sistemul RO-ALERT nu trimite notificări înainte de producerea cutremurelor.

Autoritățile explică că avertizarea populației cu doar câteva secunde înainte de un cutremur poate provoca panică și reacții periculoase, precum evacuarea pripită a clădirilor, aglomerarea scărilor sau utilizarea lifturilor.

Sistemul Google funcționează separat, utilizând senzorii din telefoanele Android pentru a detecta undele seismice și a trimite avertizări automate utilizatorilor din zonele potențial afectate.

Google Alert este o funcție a telefoanelor Android care folosește accelerometrele pentru a detecta activitatea seismică și poate trimite avertizări cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă într-o zonă anume, precizează IGSU.

Două persoane au fost rănite în urma cutremurului cu magnitudinea estimată de 5,7, produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea, conform celor mai recente informații ale autorităților de urgență.

Una dintre victime a fost lovită de ușa unui dulap în județul Galați, iar o femeie din Râmnicu Sărat a fost rănită după ce piese de mobilier au căzut peste ea. Au fost raportate și cazuri de atacuri de panică.

O persoană a fost rănită după ce a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării din locuință.

Un alt incident a avut loc în municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, unde o femeie a fost rănită după ce mobilierul a căzut peste ea.

Adâncimea seismului a fost de 107,1 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe:

44 de kilometri est de Sfântu Gheorghe;

61 de kilometri est de Brașov;

66 de kilometri sud de Focșani;

84 de kilometri sud de Buzău;

92 de kilometri sud de Bacău.

Mișcarea seismică a fost simțită în Capitală, unde mai mulți locuitori au raportat legănarea clădirilor.

Cutremurul a fost resimțit și în alte localități, conform raportărilor făcute imediat după producere.

ACTUALIZARE Mesajul INFP despre cutremurul din această noapte și de ce a anunțat Google 6,5

Doctor-inginer Constantin Ionescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat că seismul produs în noaptea de marți spre miercuri se încadrează în activitatea normală a zonei Vrancea și că nu există motive de îngrijorare.

ACTUALIZARE Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineață. Panică în București, alerte Google primite înainte de seism

INFP a publicat miercuri, 18 noiembrie, primele precizări oficiale după seismul din noaptea precedentă din România. Institutul nu a precizat durata cutremurului în comunicarea inițială. Sistemul de alertare la cutremur al INCDFP, EWS – Earthquake Warning System, a estimat inițial prin procesare automată o magnitudine de 5,6 ML, iar ulterior parametrii au fost reevaluați la 5,7 Ml, potrivit explicației INFP. Seismul a fost resimțit diferit în funcție de localitate și structura clădirilor. Unii au simțit mișcări puternice și un balans prelungit, alții o vibrație ușoară sau nimic. INFP subliniază că intensitatea cu care este simțit un cutremur nu depinde numai de magnitudine. Magnitudinea exprimă mărimea cutremurului și energia eliberată, în timp ce intensitatea descrie efectele mișcării seismice într-un anumit loc și poate varia în funcție de distanța față de epicentru, adâncime, caracteristicile geologice și comportamentul clădirilor. Același cutremur poate fi simțit cu intensități diferite în localități apropiate, conform precizării INFP. Factori care influențează percepția seismului, potrivit INFP: adâncimea de producere, cu cutremurele vrâncene de adâncime intermediară 60–200 km resimțite pe suprafețe extinse, uneori la sute de kilometri de epicentru; distanța față de focar, direcția de propagare a undelor și caracteristicile geologice, cu amplificare pe depozite sedimentare și soluri moi și atenuare pe terenuri stâncoase; tipul clădirii și etajul, balans mai pronunțat la etajele superioare; momentul producerii, noaptea cu zgomot ambiental redus și oameni în repaus, ceea ce face mișcările mai ușor perceptibile chiar la amplitudini reduse. INFP abordează diferența între magnitudinea de 6,5 afișată în notificările sistemului Android Earthquake Alerts al Google și magnitudinea oficială de 5,7. Diferența poate fi explicată prin tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite folosite de cele două sisteme, potrivit INFP. Sistemul Android Earthquake Alerts folosește accelerometrele din telefoanele mobile pentru a detecta mișcări seismice. Datele de la mai multe telefoane sunt analizate automat pentru a identifica seismul și a estima rapid magnitudinea. Senzorii telefoanelor sunt mai puțin performanți decât echipamentele INCDFP. INCDFP folosește datele Rețelei Seismice Naționale pentru calculul magnitudinii. Primele estimări sunt automate, iar ulterior sunt verificate și analizate de specialiști pe baza datelor de la toate stațiile care au detectat cutremurul, a transmis instituția. INFP precizează că sistemele de avertizare timpurie nu prezic cutremurele, ci le detectează imediat după declanșare și transmit alerte înainte ca undele seismice periculoase să ajungă în anumite zone. Estimările inițiale ale magnitudinii pot fi actualizate pe măsură ce apar noi date. Scopul avertizării timpurii este transmiterea rapidă a informațiilor pentru măsuri de protecție a populației și a infrastructurilor. INCDFP recomandă consultarea surselor oficiale pentru informații actualizate privind parametrii cutremurelor.

Seismul a fost raportat de INFP la ora 2.48, în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 120,8 km. S-a produs în apropierea următoarelor orașe: 48 km de Focșani, 61 km de Buzău, 64 km de Sfântu-Gheorghe, 74 km de Brașov și 90 km de Ploiești. Cutremurul s-a simțit și în București.

ACTUALIZARE Cum au simțit vedetele cutremurul din România. „M-am gândit să nu mor strivit sub dărâmături, ca Toma Caragiu”

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 care a zguduit România în această dimineață i-a speriat pe mai mulți artiști. Mihai Trăistariu, aflat în Constanța, și vloggerul Fabio Niță, din București, au povestit cum au resimțit seismul și ce au făcut în momentele de panică. Mihai Trăistariu se afla în locuința sa din Constanța, la etajul 6, când a început cutremurul. Artistul spune că seismul s-a simțit puternic și că a primit inclusiv o alertă pe telefon. Acesta a povestit și cum au reacționat cele două pisici ale sale în timpul seismului. Deși există credința că animalele pot anticipa cutremurele, de data aceasta felinele au rămas liniștite. Momente de panică a trăit și cântărețul și vloggerul de călătorii Fabio Niță, care locuiește la etajul 5, într-un bloc din București. Acesta spune că seismul i s-a părut foarte lung și că s-a temut pentru viața sa. Artistul nu și-a trezit tatăl, pentru a nu-l speria, și a renunțat la ideea de a coborî pe scări. S-a temut că ar putea fi prins sub dărâmături în cazul unui cutremur mai puternic. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea. Seismul a avut magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 120,8 kilometri, fiind resimțit în mai multe zone ale țării.

„Stau la etajul 6 și s-a simțit bine de tot seismul, am primit și alerta de la Google pe telefon. M-am speriat foarte rău, de obicei, aici, în Constanța, nu prea se simt cutremurele atât de tare”, a declarat artistul pentru Click!. „Ale mele nu au avut de data asta nicio reacție, erau foarte liniștite, au stat ca mute. Bine că a trecut și că nu a pățit nimeni mai nimic”, a mai spus Mihai Trăistariu. „Mi s-a părut că acest seism a durat foarte mult. Am zis că mor, m-am panicat rău, se cutremura tot blocul!”, a povestit el, exclusiv pentru Click!. „Mi-a fost frică să cobor pe scări, m-am gândit că, dacă e să fie un cutremur puternic, să nu cumva să mor strivit sub dărâmături, ca Toma Caragiu, în 1977”, a explicat Fabio Niță. Citește știrea integral pe Click!.ro

ACTUALIZARE Google a dat alerta de magnitudine 6,5, INFP spune că a fost 5,7. De ce au primit românii notificări diferite la cutremur

Cutremurul din dimineața zilei de 18 noiembrie 2026 a generat întrebări despre diferența de magnitudine între alerta Android Earthquake Alerts a Google, care a afișat 6,5, și valoarea comunicată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, 5,7.

Potrivit INFP, seismul s-a produs la ora 02:48:55 în zona seismică Vrancea, cu magnitudinea 5,7 pe scara Richter, Ml, la adâncimea de 120,8 kilometri și intensitate macroseismică epicentrală VI.

EWS al INFP a estimat inițial automat 5,6 Ml, apoi a fost actualizat la 5,7 Ml după reevaluare.

Diferența de magnitudine între Google și INFP vine din tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite.

Android Earthquake Alerts folosește accelerometrele din telefoanele mobile pentru a detecta mișcări seismice și estimează rapid parametrii pe baza datelor de la mai multe dispozitive.

Accelerometrele telefoanelor sunt mai puțin performante decât echipamentele specializate folosite în monitorizarea seismică.

INFP folosește datele Rețelei Seismice Naționale pentru determinarea parametrilor prin metode seismologice specifice.

Primele estimări INFP sunt automate, pe baza unui număr limitat de stații, într-un interval scurt, apoi sunt revizuite manual de specialiști cu datele de la toate stațiile care au înregistrat evenimentul.

Valorile comunicate imediat după un cutremur pot diferi de cele stabilite ulterior, după analizarea unui volum mai mare de date.

INFP explică de ce percepția seismului variază: intensitatea resimțită nu depinde exclusiv de magnitudine.

Magnitudinea exprimă mărimea și energia eliberată; intensitatea descrie efectele mișcării într-un loc și poate varia local.

Factorii care influențează percepția includ adâncimea producerii.

Cutremurele vrâncene de adâncime intermediară, între 60 și 200 km, pot fi simțite pe suprafețe extinse, uneori la sute de kilometri de epicentru, din cauza propagării undelor.

Energia nu se distribuie uniform; structura geologică influențează propagarea undelor, iar solurile moi pot amplifica mișcarea, pe când terenurile stâncoase tind să atenueze.

Tipul clădirii și etajul contează: la etajele superioare balansul poate fi mai pronunțat, iar oamenii au simțit seismul diferit în aceeași clădire.

Seismul s-a produs noaptea, când zgomotul ambiental este redus și oamenii sunt în repaus, ceea ce face mișcările mai ușor perceptibile chiar la amplitudini reduse.

Sistemele de avertizare timpurie detectează cutremurele după declanșare și transmit avertizări înainte ca undele distructive să ajungă în anumite zone; ele nu prezic producerea.

Estimările inițiale de magnitudine pot fi actualizate pe măsură ce apar noi date.

Scopul avertizării timpurii este transmiterea rapidă a informațiilor pentru măsuri de protecție a populației și infrastructurilor.

După diferențele între notificările Google și datele oficiale, INFP recomandă consultarea surselor oficiale pentru informații actualizate despre parametrii cutremurelor.

Specialiștii au explicat de ce cele două sisteme au oferit valori diferite și cum funcționează mecanismele de avertizare timpurie în cazul unui seism.

ACTUALIZARE Tinerii au trăit primul mare cutremur live pe TikTok

In jur de patru milioane de români cu telefoane Android au primit alerte cu câteva secunde înainte de seism. Pentru tineri, primul cutremur major din viață a fost trăit în direct pe TikTok.

Un tânăr postează pe TikTok: „Bă, s-a cutremurat. E 02.50. Vai, dar ce s-a cutremurat. A fost cutremur, dar mare”. Pământul s-a cutremurat în toiul nopții. Speriat, un tată își ia copilul în brațe și fuge sub tocul ușii; camerele de supraveghere surprind panica. Alții au fost treziți cu câteva secunde înainte de alarmele telefoanelor Android despre care nici nu știau că există.

Seismul raportat inițial la 6,5 pe Richter a fost reevaluat de Institutul de Fizică a Pământului la 5,7. Epicentrul a fost la aproape 50 km de Focșani, la 120 km adâncime. A fost cel mai puternic din zona Vrancea în ultimii opt ani. În doar câteva secunde seismul a zguduit jumătate de țară, iar mișcarea pământului a durat aproximativ 10 secunde. Unda a trecut granițele și a fost detectată de sisteme de alertare din 17 state.

În Vrancea, camerele unui magazin au surprins produsele căzând de pe rafturi, unul după altul. La Constanța, seismul a lăsat urme pe clădiri: pereții unui hotel din Neptun s-au crăpat în timpul cutremurului. În toată țara au fost deschise 35 de dosare de daună. În Galați, șase oameni au ajuns la spital, printre ei și o tânără care s-a lovit la cap în timp ce încerca să iasă din locuință. Medicii au intervenit și au externat-o după investigații și îngrijiri.

La scurt timp după seism, pe rețelele de socializare au început să apară mesaje alarmiste. Oamenii se tem că acesta a fost doar precursorul unui cutremur mult mai mare. Pentru generația TikTok, a fost primul mare cutremur trăit pe propria piele. Imediat ce pământul s-a liniștit, au început să curgă postările. Cei care au trecut prin cutremurul din 1977 au retrăit spaima.

Pe internet s-a stârnit un val de revoltă. Oamenii nu înțeleg de ce fix acum nu au primit niciun mesaj RO-Alert, în condițiile în care uneori telefoanele sună și pentru o ploaie mai puternică. Autoritățile au explicat că timpul ar fi fost prea scurt și alarma ar fi strâns panică.

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea i-a trezit din somn pe numeroși români și a provocat momente de panică, în special în București. Utilizatorii de pe Reddit au povestit cum au simțit mișcările seismice, cum au fost treziți de alertele telefoanelor și cât de mult s-au zguduit locuințele.

Pe Reddit, discuția a adunat numeroase reacții. „M-a zguduit bine... Bloc 2015”, a scris unul dintre utilizatori. Alții au spus că s-au trezit brusc, fără să înțeleagă inițial ce se întâmplă.

În cartierul Berceni, un utilizator a relatat că zgomotul produs de monitorul calculatorului l-a trezit, însoțit de un zumzet asemănător celui al unei mașini de spălat. În Grozăvești, un bucureștean a descris seismul drept cel mai puternic pe care l-a simțit în zonă.

„M-am speriat foarte tare, la etajul 2 pe Splai. Mi-am luat câinele, m-am băgat sub grindă cu ghiozdanul de urgență”, a relatat un participant la discuție, care a simțit două mișcări, cea de-a doua mai intensă și mai lungă.

Experiențe similare au fost relatate și de locuitori din Militari, Drumul Taberei, Pipera și alte cartiere ale Capitalei. Unii au simțit cum se mișcă patul, alții au observat ușile dulapurilor, lămpile sau obiectele din locuință balansându-se.

„Am sărit din pat ca nebunul. Am crezut că am halucinații”, a scris un utilizator. Altul a spus că a intrat pe Reddit imediat după cutremur pentru a verifica dacă nu visase.

Unii bucureșteni au primit alerta Google înainte să simtă cutremurul. Notificările transmise de sistemul Android au fost intens discutate. Unii au spus că alerta i-a trezit cu câteva secunde înainte de începerea mișcărilor pe care le-au simțit, în timp ce alții au primit mesajul în timpul sau după seism.

„A fost cu aproximativ 10 secunde înainte la București. Suficient cât să mă trezesc, să identific telefonul în timp ce verificam că nu visez”, a povestit un utilizator. Au existat și persoane care au primit notificarea, dar nu au simțit deloc cutremurul, iar alții s-au întrebat de ce unele telefoane au emis alerta, iar altele, aflate în aceeași locuință, nu au primit niciun mesaj.

Discuția a fost presărată și cu glume despre ora la care s-a produs seismul. „Ăștia nu știu că avem muncă mâine?”, a comentat un utilizator, în timp ce altul a spus că a crezut inițial că sună alarma de serviciu.

Dincolo de glume, mai mulți participanți au mărturisit că le-a fost greu să adoarmă la loc, de teama unei eventuale replici. Unii au spus că au rămas să urmărească mesajele celorlalți pentru a se liniști după sperietura din timpul nopții.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală