Creșterea costului vieții în România transformă mersul la cumpărături într-un exercițiu de calcul, mulți consumatori renunțând la produse neesențiale pentru a-și ajusta bugetele. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a atins 6,61% în septembrie 2026, iar serviciile au înregistrat scumpiri anuale de 11,12%. Aceste valori pun o presiune majoră pe gospodării, unde veniturile nu cresc în ritmul prețurilor.
Un sondaj din noiembrie 2026 al Băncii Europene de Investiții arată că 80% dintre respondanții din România consideră că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni. Mai grav, 55% declară că au eliminat cheltuielile pentru alimente sau sănătate.
În fața acestor constrângeri, 57,8% dintre participanții la un studiu urban intenționează să renunțe la produse neessențiale. Printre primele categorii eliminate se numără hainele și încălțămintea, afectând aproape 39% dintre consumatori. Peste 54% vor reduce cheltuielile pentru tehnologie și electrocasnice, amânând înlocuirile până când apar probleme de siguranță.
Efectul inflației se simte și la produsele de uz zilnic și divertisment. Aproximativ 24% vor reduce bugetul pentru cosmetice și înfrumusețare, în timp ce 27% se vor concentra mai puțin pe hobby-uri. Totuși, nu doar achizițiile majore suferă: cheltuielile mici, repetitive, precum cafeaua cumpărată sau prânzurile comandate, pot ajunge la sute de lei lunar. De exemplu, combinând o cafea zilnică și prânzul de trei ori pe săptămână, un consumator poate cheltui ușor peste 800 de lei lunar.
Pentru a menține echilibrul financiar, experții recomandă aplicarea riguroasă a unor reguli de gestionare a banilor. Metoda 50/30/20 (50% nevoi esențiale, 30% dorințe, 20% economii) este dificil de respectat în contextul actual; o variantă adaptată sugerează 70% pentru esențiale, 20% pentru cheltuieli flexibile și 10% pentru economii.
Printre măsurile practice se numără stabilirea unui buget săptămânal, cumpărăturile planificate cu o listă și aplicarea regulii celor 24 de ore pentru deciziile de cumpărare impulsive. Este crucială și verificarea periodică a abonamentelor la servicii digitale și platformelor de streaming. Construirea treptată a unui fond de urgență, chiar cu sume mici de 100 de lei lunar, poate deveni un obiectiv realist pe termen mediu.
Sursele subliniază distincția dintre economiile voluntare și renunțările impuse de lipsa banilor. În timp ce un buget bine organizat permite menținerea unor mici bucurii, pentru gospodăriile cu venituri insuficiente, simpla optimizare a cheltuielilor nu rezolvă criza. Prioritatea rămâne stabilizarea bugetului prin evidența clară a veniturilor și evitarea creditării consumului curent.