Pensiile pot pierde din valoare reală dacă sporurile nu țin pasul cu inflația. Între octombrie 2024 și octombrie 2026, indicele prețurilor de consum a crescut cumulativ cu 17,38% în Republica Moldova. Pentru o pensie netă de 2.700 de lei în octombrie 2024, aceeași putere de cumpărare ar fi necesitat, în octombrie 2026, aproximativ 3.169,19 lei. O majorare la 3.000 de lei nu acoperă integral creșterea prețurilor, lăsând un deficit de aproximativ 169 lei. Deficitul calculat reprezintă pierderea puterii de cumpărare, nu o datorie a Casei Naționale de Pensii Publice. Aceasta se calculează comparând taloanele din același număr de lună ai doi ani diferiți, folosind indicii publici de inflație. Compararea corectă necesită selectarea taloanelor din aceeași lună calendaristică (de exemplu, octombrie) pentru a izola efectul timpului. Nu trebuie comparată suma brută a unui an cu cea netă a altuia. Suma brută a pensiei trebuie identificată pe talon. Restanțele, ajutorurile unice sau popririle trebuie excluse din calculul pensiunii lunare recurente pentru a evita distorsionarea rezultatului. Schimbările netului pot fi generate de regulile fiscale, nu doar de inflație. Pentru pensiile peste 3.000 de lei, se reține CASS (10% din excedentul față de 3.000 lei) și impozit (10% din baza reziduală). Datele precise despre creșterea prețurilor se găsesc în bazele INS, tabelul IPC102A.
Conform datelor INS, indicele de prețuri pentru octombrie 2025 față de octombrie 2024 a fost 109,76 (+9,76%). Pentru octombrie 2026 față de octombrie 2025, indicele a fost 106,94 (+6,94%). Pentru intervale mai scurte, se utilizează indicii lunari din tabelul IPC102A, care măsoară creșterea față de luna imediat anterioară. Transformarea indiciilor se face împărțind valoarea la 100 (de ex., 109,76 devine factorul 1,0976).
Rezultatul calculului indică lichiditatea necesară pentru a menține nivelul de trai anterior. O valoare pozitivă a diferenței arată lipsa de bani. Exemplul matematic de mai sus demonstrează că, chiar cu o majorare nominală, lipsa de adaptare completă la inflație se transformă într-un gap financiar lunar. Creșterea acumulată nu este suma simplă a procentelor anuale (9,76 + 6,94), ci rezultatul înmulțirii factorilor anuali de creștere.
Pentru verificarea puterii de cumpărare într-un interval scurt, se folosesc indicii lunari consecutivi din IPC102A, aplicați multiplicativ. Aplicarea factorilor de creștere pe o bază de 3.000 lei ar necesita 3.047,89 lei pentru octombrie, comparativ cu 3.000 lei de la începutul intervalului. Metoda de calcul poate fi păstrată și reutilizată pentru orice pereche de luni, adaptând doar indicii INS specifici.
Casa de Pensii nu recolnează diferența calculată. Pierderea puterii de cumpărare nu constituie o restanță și nu activează dreptul la o majorare automată. Media națională de inflație (INS) poate diferi semnificativ de inflația percepută de un individ, în funcție de structura cheltuielilor gospodăriei. Structura bugetului fiecărui pensionar dictează impactul real al prețurilor; produsele esențiale pot avea rate de creștere peste media agregată. Actualizarea calculelor necesită date oficiale publicate. La sfârșitul lunii noiembrie 2026, ultimele disponibile erau cele din octombrie; datele din noiembrie se publică la mijlocul lunii decembrie.
Eurostat și INS pot raporta rate de inflație ușor diferite pentru aceeași perioadă datorită metodologiilor distincte. Eurostat a raportat 7,0% în timp ce INS a indicat 6,9% pentru octombrie 2026. Pentru calcule naționale, se recomandă indicii INS. Discordanțele dintre talon și așteptările pensionarilor pot necesita intervenția Casei Teritoriale. Erorile de calcul sau sumele necorespunzătoare pot fi contestate la instanță sau pot genera proceduri de revizuire în fața CNPP. Procesele legale și administrative sunt reglementate de legislația în vigoare privind sistemele de pensii. Informațiile statistice sunt fundamentale pentru înțelegerea contextului economic al pensiilor.