Cuplu din Iowa victorioasă în instanța de executare silită a casei după omisiunea notificării de către bancă

Curtea Supremă din statul Iowa a decis, pe 6 noiembrie 2026, în dosarul *Newrez LLC, d/b/a Shellpoint Mortgage Servicing v. Lynae D McMillen Dickey Tesdall*, că o femeie care a fost identificată ca împrumutat în contractul ipotecar, dar nu a semnat nota promissoară, avea dreptul la o notificare separată privind dreptul de a remedia restanțele înainte de începutul executării silite. Decizia, disponibilă pe Justia, a invalidat sentința tribunalului de circumscripție și a revocat decizia anterioră a instanței de apel. Disputa a început în 2019, când Lynae Tesdall și Donald Aegerter au cumpărat o casă în Mason City, Iowa, ca asociați în comun. Wells Fargo Bank a acordat un credit securizat în valoare de 260.775 de dolari. Deși ambii figuronau ca împrumutați în ipotecă, doar Aegerter a semnat nota promissoară, Tesdall neavând obligația personală de rambursare. După ce Aegerter s-a mutat în Waterloo în noiembrie 2021, Tesdall a rămas în casa din Mason City. Împrumutul a intrat în default în iunie 2022. Wells Fargo a trimis notificări de drept de a remedia doar lui Aegerter, la ambele adrese, ignorând-o complet pe Tesdall. Chiar dacă Tesdall a solicitat informații între iulie și decembrie 2022, reprezentanții băncii au refuzat să îi comunice datele. Suma datorată în august 2022 era de 6.110,54 dolari, bani pe care Tesdall afirmă că i-ar fi putut procura dacă ar fi fost notificată. În februarie 2023, Wells Fargo a intentat acțiunea de executare silită, cu un sold care depășea 247.000 de dolari. În august 2024, banca a transferat ipoteca către Newrez LLC (Shellpoint Mortgage Servicing), care a preluat rolul de reclamant. Tribunalul de circumscripție și instanța de apel au respins provocările Tesdall, invocând lipsa semnăturii notei promissoare și o clauză a ipotecii care prevedea că notificarea unui împrumutat este valabilă pentru toți. Curtea Supremă a statului Iowa, prin motivarea scrisă de justițiarul Mansfield, a rejetat aceste argumente, subliniind că legea din Iowa (Secțiunea 654.2D) protejează domiciliul și cere notificarea fiecărui împrumutat din ipotecă. Curtea a notat că Wells Fargo însuși o classifica pe Tesdall ca împrumutată și nu ar fi acordat finanțarea fără participarea ei ca garantă cu 50% din valoarea proprietății. Dosarul a fost trimis înapoi pentru rejudecare, fără a fi decis definitiv dacă necomunicarea notificării constituie prejudiciu substantial.