Curtea Internațională de Justiție a stabilit că Myanmar a comis genocid împotriva musulmanilor rohingya

Curtea Internațională de Justiție a constatat joi că Republica Uniunii Myanmar a comis genocid împotriva grupului rohingya din nordul statului Rakhine, în 2017, și i-a impus măsuri de reparații și facilitarea întoarcerii.

Actualizat:

ACTUALIZAREHotărâre istorică a Curții Internaționale de Justiție: Myanmar a comis genocid împotriva minorității musulmane rohingya

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a decis joi că Myanmar este responsabil pentru genocidul împotriva minorității musulmane rohingya din nordul statului Rakhine, unde forțele de securitate au ucis mii de civili și au comis acte de violență sexuală pe scară largă în 2017, scrie France 24. Este pentru prima oară când instanța ONU stabilește că un stat a comis genocid. Hotărârea vine la șapte ani după ce Gambia, țară cu populație majoritar musulmană, a sesizat Curtea.

Este pentru prima dată când instanța consideră un stat responsabil de genocid și doar a patra oară de la Holocaustul nazist când o instanță internațională stabilește îndeplinirea criteriilor legale pentru genocid.

“Curtea constată că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor, și au atacat civili rohingya care încercau să fugă”, a declarat președintele Curții, judecătorul Yuji Iwasawa, la citirea hotărârii. Judecătorii au stabilit că “Republica Uniunii Myanmar a comis genocid împotriva grupului rohingya din nordul statului Rakhine”.

Potrivit Curții, armata din Myanmar a executat în masă bărbați și băieți, a comis pe scară largă violuri și alte acte de violență sexuală împotriva femeilor rohingya și a incendiat sau a distrus sute de sate în timpul așa-numitelor „operațiuni de curățare”. Judecătorii au mai constatat că armata a răspândit activ mesaje de ură împotriva populației rohingya. Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi atacată.

Ofensiva militară a forțat cel puțin 700.000 de membri ai minorității musulmane rohingya să fugă din Myanmar, țară cu populație majoritar budistă.

Cei 15 judecători au stabilit că “singura concluzie rezonabilă care poate explica acțiunile Myanmarului este intenția de a distruge o parte substanțială a grupului protejat, și anume populația rohingya din nordul statului Rakhine”. Această constatare a fost decisivă pentru încadrarea faptelor ca genocid.

Pentru cei peste un milion de rohingya care trăiesc acum, dincolo de graniță, în cea mai mare tabără de refugiați din lume, în Bangladesh, hotărârea oferă speranța că responsabilii vor fi trași la răspundere. Departe de taberele de refugiați, cei 15 judecători ai Curții au analizat, timp de șapte ani, dacă acțiunile Myanmarului întrunesc condițiile juridice pentru a fi considerate genocid. Gambia a sesizat Curtea în temeiul Convenției ONU din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, adoptată după Al Doilea Război Mondial. Convenția permite unui stat parte să sesizeze Curtea dacă acuză un alt stat parte că și-a încălcat obligațiile. Deși CIJ nu dispune de mijloace proprii pentru a pune în aplicare hotărârile sale, decizia ar putea spori presiunea internațională asupra liderului din Myanmar, Min Aung Hlaing. Acesta conducea armata în timpul represiunii împotriva populației rohingya. În 2021, el a răsturnat, printr-o lovitură de stat, guvernul ales condus de Aung San Suu Kyi. În acest an, Min Aung Hlaing a fost instalat în funcția civilă de președinte în urma unor alegeri desfășurate în condiții restrictive. El încearcă să obțină legitimitate pe plan internațional, iar hotărârea Curții i-ar putea îngreuna demersurile diplomatice. Myanmar a negat constant acuzația de genocid Autoritățile au susținut că operațiunile militare au vizat grupări insurgente, după o serie de atacuri în care au fost uciși aproximativ 12 membri ai forțelor de securitate. “Myanmar nu trebuia să stea deoparte și să le dea mână liberă teroriștilor”, le-a spus judecătorilor reprezentantul țării, Ko Ko Hlaing, în timpul audierilor din ianuarie. Gambia susține că populația rohingya a fost vizată pentru a fi distrusă Ministrul Justiției din Gambia, Dawda Jallow, a declarat că țara sa a sesizat Curtea „după ce a analizat rapoarte credibile despre acte de o violență și o cruzime greu de imaginat, comise împotriva unui grup vulnerabil, dezumanizat și persecutat ani la rând”. Jallow a mai spus că Gambia beneficiază de sprijinul deplin al Organizației Cooperării Islamice, care reunește 57 de state membre, în demersul său la CIJ. “Este vorba despre oameni reali, despre poveștile lor și despre o comunitate care există”, a adăugat ministrul, referindu-se la miza umană a procesului. “Vorbim despre populația rohingya din Myanmar. Acești oameni au fost vizați pentru a fi distruși.” Genocidul este dificil de dovedit în dreptul internațional deoarece convenția impune demonstrarea unei intenții specifice, aceea “de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios”. În timpul audierilor, Gambia a susținut că intenția de genocid reiese din modul în care au fost organizate și executate operațiunile, din brutalitatea lor extremă, din amploarea violenței sexuale și din faptul că au fost vizați copii. Experții în drept urmăresc îndeaproape cazul pentru a vedea ce indicii oferă despre modul în care CIJ ar putea analiza un alt dosar aflat pe rol, în care Africa de Sud acuză Israelul de genocid împotriva palestinienilor din Gaza.

“Vreau dreptate”, a spus o tânără de 23 de ani, care a supraviețuit unui viol și locuiește cu familia într-un adăpost înghesuit. “Cei care au violat femei ar trebui pedepsiți aspru. Curtea ar trebui să se pronunțe separat asupra acestui lucru”, a spus tânăra, care a cerut să îi fie protejată identitatea. Supraviețuitorii ajunși în Bangladesh au relatat că au avut loc violuri în grup, execuții în masă și acte de cruzime împotriva familiilor și copiilor. Mohammed Osman, unul dintre supraviețuitori, speră că hotărârea îi va permite să se întoarcă acasă și să îndeplinească ritualurile funerare pentru părinții săi și fratele său mai mic, uciși de armata din Myanmar. “L-au împușcat mortal pe tatăl meu, au silit-o pe mama să intre într-o casă împreună cu alte câteva femei, le-au violat și ne-au incendiat gospodăria”, a declarat pentru AFP Osman, în vârstă de 20 de ani.

ACTUALIZAREAFP: Curtea Internațională de Justiție a stabilit că Myanmar a comis un genocid împotriva minorității rohingya

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a stabilit joi că Myanmar a comis un genocid împotriva minorităţii rohingya din nordul statului Rakhine, încălcând Convenţia ONU privind prevenirea şi sancţionarea crimei de genocid. „Republica Myanmar a comis un genocid împotriva grupului rohingya din nordul statului Rakhine, încălcându-şi astfel obligaţiile care îi revin în temeiul Convenţiei privind prevenirea şi sancţionarea crimei de genocid”, a declarat Yuji Iwasawa, judecătorul care a prezidat completul. Preşedintele Curţii a arătat că „singura concluzie rezonabilă” este că autorităţile din Myanmar au urmărit distrugerea unei părţi substanţiale a populaţiei rohingya, iar intenţia de distrugere este un criteriu esenţial pentru stabilirea genocidului. Potrivit probelor prezentate în timpul citirii hotărârii, operaţiunile militare din 2017 au provocat moartea a mii de civili, au inclus violuri şi acte de violenţă extremă împotriva copiilor şi au dus la distrugerea unor sate. Dosarul a fost adus în faţa CIJ în 2019 de Gambia, care a acuzat Myanmar că a încălcat Convenţia ONU din 1948 privind genocidul. Demersul Gambiei beneficiază de sprijinul Organizaţiei Cooperării Islamice, care reuneşte 57 de state membre. Hotărârea este urmărită cu atenţie pentru posibilele implicaţii asupra altor dosare de genocid aflate în atenţia instanţei, inclusiv procedura iniţiată de Africa de Sud împotriva Israelului în legătură cu operaţiunile militare din Fâşia Gaza. Myanmar a respins în mod constant acuzaţiile, susţinând că intervenţia militară din 2017 a fost un răspuns legitim la atacurile atribuite unor insurgenţi rohingya, în urma cărora au murit aproximativ zece membri ai forţelor de securitate. Reprezentantul statului, Ko Ko Hlaing, a afirmat în timpul audierilor că autorităţile nu puteau permite desfăşurarea nestingherită a activităţilor grupărilor pe care le considerau teroriste. Deşi CIJ nu dispune de un mecanism propriu pentru a impune executarea hotărârilor sale, decizia reprezintă o condamnare juridică majoră a acţiunilor statului Myanmar. Anterior, instanţa stabilise existenţa unui genocid doar în cazul masacrului de la Srebrenica din 1995, în Bosnia. Articol despre Bursa, CIJ, Myanmar, Genocid.

CIJ a apreciat că estimarea potrivit căreia aproximativ 10.000 de membri ai comunităţii rohingya au fost ucişi în timpul operaţiunilor din 2017 este susţinută de probe. Violenţele, care au inclus violuri în grup, execuţii în masă şi atacuri asupra familiilor, au determinat aproape 750.000 de persoane să fugă în Bangladesh. În prezent, peste un milion de rohingya trăiesc în tabere de refugiaţi din ţara vecină. O condamnare pentru genocid poate amplifica presiunea internaţională asupra liderului militar Min Aung Hlaing, care conducea armata în timpul operaţiunilor din 2017. Acesta a preluat puterea în urma loviturii de stat din 2021, prin care a fost înlăturat guvernul ales condus de Aung San Suu Kyi, iar în acest an a devenit preşedinte în urma unor alegeri contestate de organizaţiile pro-democraţie.

ACTUALIZARECIJ a forțat definiția genocidului și a condamnat Myanmar

CIJ a decis joi, 19 noiembrie, că Myanmarul ar fi comis genocid împotriva minorității Rohingya în timpul operațiunilor militare desfășurate în statul Rakhine, în 2016 și 2017. Este pentru prima dată când CIJ stabilește răspunderea unui stat pentru comiterea de genocid și reprezintă una dintre puținele decizii ale unei instanțe internaționale prin care a fost constatată această infracțiune după Holocaust.

Judecătorii au susținut că forțele de securitate din Myanmar care au ucis mii de civili Rohingya au comis genocid. Potrivit argumentelor prezentate în hotărâre, armata a executat în masă bărbați și băieți, a violat femei și a incendiat sau distrus sute de sate. Au fost invocate așa-numitele „discursuri de ură” îndreptate împotriva populației musulmane Rohingya.

Judecătorul președinte Yuji Iwasawa a declarat la citirea hotărârii că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor și au atacat rohingya care fugeau.

Decizia a fost adoptată cu o majoritate de nouă judecători la șase, potrivit relatării Associated Press. Decizia a susținut că acțiunile Myanmarului ar fi fost comise cu intenția de a distruge o parte substanțială a grupului Rohingya din nordul statului Rakhine. Judecătorii și-au bazat decizia susținând că intenția de distrugere ar fi „singura inferență rezonabilă” care putea explica acțiunile autorităților.

Curtea Internațională de Justiție a stabilit că Myanmar a comis genocid împotriva musulmanilor rohingya

Curtea Internațională de Justiție a hotărât joi că miile de omoruri și actele de violență sexuală pe scară largă comise de forțele de securitate din Myanmar împotriva minorității musulmane rohingya în 2017 constituie un genocid susținut de stat, transmite Reuters. Este pentru prima dată când instanța consideră un stat responsabil de genocid și doar a patra oară de la Holocaustul nazist când o instanță internațională stabilește îndeplinirea criteriilor legale pentru genocid.

Judecătorul președinte Yuji Iwasawa a declarat la citirea hotărârii că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor și au atacat rohingya care fugeau. Completul a constatat că Republica Uniunii Myanmar a comis genocid împotriva grupului rohingya din nordul statului Rakhine.

Judecătorii au constatat că armata a efectuat execuții în masă ale bărbaților și băieților, a comis violuri și acte de violență sexuală pe scară largă împotriva femeilor rohingya și a incendiat sau ras de pe fața pământului sute de sate în timpul așa-numitelor operațiuni de „curățare”. Armata a răspândit în mod activ discursuri de ură îndreptate împotriva populației rohingya.

Decizia este definitivă și nu poate fi contestată. Curtea a stabilit că singura concluzie rezonabilă care poate explica acțiunile Myanmarului este intenția de a distruge o parte substanțială a grupului protejat, și anume populația rohingya din nordul statului Rakhine, îndeplinind criteriile juridice pentru genocid.

În urma ofensivei militare din 2017, cel puțin 700.000 de musulmani rohingya au fost alungați din Myanmar, țară cu majoritate budistă, iar cauza fusese depusă în 2019 de Gambia, țară cu populație majoritar musulmană. Hotărârea reprezintă o victorie juridică majoră pentru Gambia.

Curtea a declarat că Myanmarul are obligația de a despăgubi populația rohingya pentru încălcările comise, valoarea despăgubirilor urmând a fi stabilită ulterior. De asemenea, Myanmar trebuie să permită întoarcerea în condiții de siguranță și demnitate la locul de reședință și reunificarea familiilor pentru rohingya strămutați ca urmare a actelor ilicite.

Se preconizează că decizia va avea repercusiuni și asupra cazului din 2023 al Africii de Sud, în care Israelul este acuzat de genocid în Gaza. Atât Israelul, cât și Myanmarul neagă acuzațiile de genocid și susțin că forțele lor au răspuns legitim la atacurile grupurilor armate.

Până în prezent, instanțele internaționale au recunoscut genocidul doar în cazul genocidului din Rwanda din 1994, al masacrelor de la Srebrenica din Bosnia din 1995 și al atrocităților comise de Khmerii Roșii din Cambodgia la sfârșitul anilor 1970.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală