Custodie exclusivă pentru mătușa care l-a crescut pe un băiețel rămas orfan după ce tatăl și-a ucis mama, Hotărâre din Vest Virginia

Curtea Supremă a Vest Virginia a decis că stabilitatea emoțională oferită de mătușă, care l-a crescut de la vârsta de cinci luni pe copilul a cărui mamă a fost ucisă de tatăl său, prevalează asupra cererii de adopție a bunicilor paterni.

Custodie exclusivă pentru mătușa care l-a crescut pe un băiețel rămas orfan după ce tatăl și-a ucis mama, Hotărâre din Vest Virginia

Curtea Supremă a Apelaților din Vest Virginia a inversat decizia instanței inferioare care impunea custodia comună între mătușa maternă și bunicii paterni ai unui băiețel de 5 luni, aflat într-un dosar complex de custodie. Judecătorii au stabilit că partajarea custodiei legale și fizice ar expune copilul la conflicte inutile și i-au acordat mătușii custodia exclusivă, legală și fizică, considerând că prezența acesteia garantează stabilitatea și continuitatea necesare bunăstării copilului.

Dosarul a fost inițiat în mai 2021, când tatăl copilului l-a străpuns fatal pe soția sa, fiind ulterior condamnat pentru omor din culpă. Drepturile părintești ale acestuia au fost reziliate, iar băiatul, de aproximativ cinci luni la momentul incidentului, a fost plasat în îngrijirea mătușii sale materneli, identificată în documentele judiciare ca S.M. Aceasta și-a asumat rolul de îngrijitor principal pe parcursul procedurilor judiciaiscare au durat șase ani. Mătușa, o asistentă medicală specializată în îngrijire psihologică, a dezvoltat o legătură strânsă cu copilul, acesta considerându-se „geamănul” cu copilul biologic al mătușii și adresându-i-se cu termenul de „mamă”. Ea a testificat că a ajutat la gestionarea dificultăților comportamentale și a întârzierilor de dezvoltare ale băiatului.

Bunica și bunicul paterni, care dețineau o locuință în Charleston, Vest Virginia, deși locuiau în Baltimore, Maryland, au cerut custodie și intenționau să îl adopte, dar au ridicat semne de întrebare privind siguranța copilului. Aceștia vizitau fiul condamnat în închisoare de câteva ori pe lună, comunicau frecvent cu el și îi trimiteau fotografii copilului. Mătușa și autoritățile de protecție a copilului au argumentat că bunicii ar putea avea dificultăți în menținerea separării prescrise de lege între copil și tatăl său. Instanța a observat că bunicii intenționau să îl cazeze pe fiul lor eliberat într-o altă proprietate și să locuiască temporar alături de el, ceea ce era incompatibil cu responsabilitatea de a proteja copilul de contactul cu agresorul. Curtea Supremă a hotărât că preferința legislativă pentru adopția bunicilor nu este absolută și le-a permis acestora vizite condiționate, menținându-se ordonanța de neprotejare a copilului față de tatăl său.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: