ACTUALIZARE De ce s-a schimbat de patru ori magnitudinea cutremurului din Vrancea și ce precizează directorul INFP
Cutremurul produs în cursul nopții a fost resimțit cu cea mai mare intensitate în localitatea Panciu, din județul Vrancea, și în Buzău, potrivit declarațiilor făcute la Antena 3 CNN de Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul produs în noaptea de marți spre miercuri a fost cel mai puternic înregistrat în România în ultimii trei ani. Un cutremur de magnitudine similară, 5,7, a avut loc pe 14 februarie 2023, în județul Gorj. Totodată, acesta a fost cel mai puternic seism produs în zona Vrancea în ultimii șase ani. În aceeași regiune, pe 24 aprilie 2026, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 5.
“Cutremurul a avut intensitatea șase în epicentru, iar în zonele limitrofe ale epicentrului, cutremurul s-a simțit cu intensitate între cinci și șase. Asta înseamnă efectele de la suprafața pământului”, a explicat Constantin Ionescu la Antena 3 CNN. “Magnitudinea reprezintă energia degajată în hipocentru, la adâncimea de 120 de kilometri. Este aceeași oriunde ne-am afla, iar intensitatea reprezintă efectele în zonă produse de cutremur la suprafața pământului și felul cum le simțim noi ca oameni”, a spus directorul INFP.
Cutremurul produs în cursul nopții, cu magnitudinea de 5,7, a fost resimțit și dincolo de granițele României, inclusiv în Republica Moldova și Ucraina. Directorul INFP a clarificat şi care este diferența între magnitudine și intensitate.
ACTUALIZARE Cel mai puternic cutremur din România din ultimii trei ani. Directorul INFP: „A avut intensitate șase în epicentru. Cât a durat seismul
Cutremurul din noaptea de marți spre miercuri a fost cel mai puternic din România din ultimii trei ani, ultimul seism de peste 5 grade având loc pe 14 februarie 2023 în Gorj, cu magnitudinea de 5,7 grade. De asemenea, acesta a fost cel mai puternic produs în zona Vrancea în ultimii șase ani. În 24 aprilie 2026 a fost înregistrat un seism de 5 grade în această zonă.
Constantin Ionescu a explicat pentru Antena 3 CNN: „Cutremurul a avut intensitatea șase în epicentru, iar în zonele limitrofe ale epicentrului, cutremurul s-a simțit cu intensitate între cinci și șase. Asta înseamnă efectele de la suprafața pământului.” Ionescu a spus: „Magnitudinea reprezintă energia degajată în hipocentru, la adâncimea de 120 de kilometri. Este aceeași oriunde ne-am afla, iar intensitatea reprezintă efectele în zonă produse de cutremur la suprafața pământului și felul cum le simțim noi ca oameni.”
Seismul puternic din timpul nopții a avut o magnitudine de 5,7 și a fost resimțit în România, Republica Moldova și Ucraina. Directorul INFP a clarificat care este diferența între magnitudine și intensitate.
El a indicat că seismul a durat câteva secunde, cu percepția de 5–10 secunde pentru oameni, deși înregistrarea seismologică este mult mai lungă din cauza propagării undelor. „Durata pe care o solicită oamenii să știe cât a fost, a fost de câteva secunde, maxim cinci-zece secunde. Înregistrarea pe care o avem noi de la o stație seismică durează foarte mult, pentru că undele parcurg suprafața pământului, se întorc la stație și tot așa. Deci este destul de mare. Pe baza acestor informații, noi facem studii diferite în funcție de propagările pe care le produce cutremurul și facem diferite estimări, dar aceste lucruri țin de partea de cercetare”, a spus directorul INFP.
Institutul are peste 200 de puncte de măsură automate în toată țara și colectează informațiile în timp real, iar rapoartele sunt imediate, permițând cunoașterea exactă a intensității. Acest tip de cutremur s-a mai produs, sau de magnitudine similară în 2024 cu magnitudine de 5,4, în 2022 cu magnitudine de 5,4. De asemenea, au mai fost și în 2020, 2018, 2016, cam la doi ani, dar în luni diferite, s-au produs cutremure cu magnitudini peste cinci în zona Vrancea.
După ora 2:48, ora producerii cutremurului, Institutul a mai raportat un seism la granița dintre Bulgaria și Grecia, înregistrat la ora 3:16, la adâncimea de 6,2 km, cu magnitudinea de 3,9. Directorul INFP a mai precizat că mișcările tectonice în zona Vrancea nu sunt ieșite din comun. „Activitatea seismică în ultima perioadă este o activitate normală pentru zona Vrancea. Știm că hazardul seismic în România este dominat de zona seismică Vrancea, care poate să producă cutremure până la 7,8, cum a fost cutremurul din 1802 sau cutremurul din 1977. Normal, dacă ar fi să ne gândim dacă s-ar produce un cutremur peste 7,4 – 7,2, ar trebui să avem ceva activitate mult mai ridicată față de ce există în prezent”, a mai spus Ionescu, scrie hotnews.ro
Cutremurul produs miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la 02:48:55 în zona seismică Vrancea a fost evaluat succesiv de Institutul Național pentru Fizica Pământului. Prima alertă a fost de 6,5, urmată de 5,8, apoi de două comunicări cu magnitudinea 5,7, în timp ce IGSU a anunțat 5,6 și Centrul Seismologic Euro-Mediteranean a indicat 5,3.
Datele finale actualizate de INFP plasează seismul la adâncimea de 120,8 kilometri, cu magnitudinea locală ML 5,7 și intensitatea evaluată la gradul VI. Epicentrul a fost localizat la 48 de kilometri sud de Focșani, 61 de kilometri sud de Buzău, 64 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 74 de kilometri est de Brașov și 90 de kilometri nord-est de Ploiești.
Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a explicat că intensitatea 6 a fost înregistrată în epicentru, iar în zonele limitrofe s-a simțit între 5 și 6. El a precizat că magnitudinea reprezintă energia degajată în hipocentru la aproximativ 120 de kilometri adâncime și este aceeași oriunde, în timp ce intensitatea măsoară efectele la suprafață.
Directorul INFP a menționat că seismul s-a simțit puternic la Pucioasa și a fost resimțit la Bacău și Brăila. Durata percepută de oameni a fost de câteva secunde, între 5 și 10 secunde, deși înregistrarea seismologică este mai lungă din cauza propagării undelor.
Rețeaua de monitorizare a institutului colectează informații în timp real. Ionescu a amintit cutremure cu magnitudine peste 5 în Vrancea în 2022, 2020, 2018 și 2016, aproximativ la doi ani, dar în luni diferite. El a subliniat că activitatea seismică actuală este normală pentru zonă și că un seism peste 7,2 grade ar necesita o activitate mult mai ridicată decât cea prezentă.
Diferențele între evaluări apar din cauza metodelor de calcul, a tipurilor de magnitudine folosite și a datelor disponibile la momentul analizei. Primele estimări sunt automate și pot fi revizuite pe măsură ce stațiile seismice furnizează înregistrări suplimentare.
Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență, în județul Galați au fost înregistrate 7 apeluri la 112 după cutremur. O persoană a fost rănită după ce a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării, iar mai mulți oameni au suferit atacuri de panică. În municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce elemente de mobilier au căzut peste ea.