Debitul fluviului Dunărea este prognozat să ajungă la 3.200 de metri cubi pe secundă până la finalul săptămânii viitoare, conform datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) din România. În ciuda acestei tendințe ascendente, valorile vor rămâne sub media obișnuită pentru luna noiembrie, stabilită la 4.700 de metri cubi pe secundă.
Pentru intervalul 14-21 noiembrie 2026, estimările hidrologice indică o creștere treptată a debitului Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, precum și creșteri generale în aval de Porțile de Fier. Aceste previziuni depășesc prognoza trimestrială a INHGA pentru luna noiembrie, care anticipase un debit maxim de 2.000 de metri cubi pe secundă și unul minim de 1.400 de metri cubi pe secundă.
Valorile extrem de scăzute ale fluviului înregistrate în timpul verii au afectat producția de energie electrică în România, ducând la oprirea celor două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După o întrerupere de peste trei luni, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Național și au revenit la puterea nominală: Unitatea 2 pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.
În ceea ce privește rețeaua hidrografică internă, specialiștii estimează că debitele medii zilnice ale râurilor vor crește, în general, datorită precipitațiilor prognozate și propagării viiturilor. Sunt avertizate posibile scurgeri importante de apă pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, care ar putea provoca inundații locale. De asemenea, se prognozează creșteri de nivel cu posibile depășiri ale Cotelor de Apărare pe anumite cursuri din zonele de deal și de munte.
Regimul hidrologic general pentru luna noiembrie 2026 se va situa între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Valori mai ridicate (între 50% și 80%) sunt estimate pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, cursul Siretului, bazinul superior și mijlociu al Oltului, precum și bazinele superioare ale Buzăului și Prutului. Cele mai reduse valori, sub 30% din mediile multianuale, sunt prognozate pentru bazinele Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.