Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială, în condițiile în care automatizarea nu va compensa integral efectele declinului demografic, potrivit analizei XTB.
România are cea mai mică pondere a angajaților care lucrează în ocupații expuse inteligenței artificiale generative dintre cele 28 de state europene analizate, însă reducerea necesarului de forță de muncă produsă de AI nu ar fi suficientă pentru a compensa efectul declinului demografic, se arată în cercetare.
Conform analizei, 24% dintre angajații din România lucrează în ocupații ale căror sarcini pot fi preluate cel puțin parțial de AI generativă, cea mai redusă valoare din cele 28 de state analizate, sub nivelurile din Islanda, Letonia și Cehia. Media UE este de 32%, iar la polul opus se află Luxemburg, cu 48% expunere, și Țările de Jos, cu 39%. În majoritatea celorlalte state ponderea se situează între aproximativ 29% și 35%.
Analiștii XTB precizează că expunerea la inteligență artificială nu echivalează cu dispariția locurilor de muncă, deoarece tehnologia poate prelua doar o parte dintre sarcinile aferente unei ocupații, efectul fiind adesea schimbarea modului de lucru și a structurii sarcinilor, nu eliminarea completă a postului.
În cele 28 de state analizate, numărul net de locuri de muncă care ar putea dispărea din cauza AI rămâne relativ redus, de cel mult aproximativ 2% din total. În România, deficitul de forță de muncă ar putea ajunge la circa 7,7% din numărul actual de locuri de muncă până în 2035, după luarea în calcul a locurilor eliminate și create de AI și a reducerii populației de vârstă activă.
Cele mai expuse sunt ocupațiile repetitive, precum introducerea datelor și activitatea de tip call center, în timp ce locurile care implică activități manuale, în fabrici, operarea utilajelor sau asamblarea nu par amenințate direct în aceeași măsură, deși impactul indirect poate crește prin combinarea AI cu robotica și automatizarea producției.
Un risc suplimentar evidențiat este impactul asupra pozițiilor entry-level: un studiu Stanford din 2025 arată că în Statele Unite numărul tinerilor de 22-25 de ani în profesiile cele mai expuse AI a scăzut cu 13%, în timp ce pentru angajații mai în vârstă situația a rămas stabilă, sarcinile simple prin care tinerii învață meseria fiind printre primele preluabile de AI.
Potrivit XTB, impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii nu se limitează la eliminarea unor posturi, tehnologia urmând să contribuie și la apariția unor activități și la creșterea productivității în anumite domenii.