Membrii democratici din Camera Reprezentanților, care activează în cadrul „End Corruption Caucus”, au introdus o proiect de lege menită să controleze ceea ce unii descriu drept „economia iertărilor”. Această practică, în care actele de clemență prezidențială pot fi asociate cu conflicte de interese sau favoruri acordate aliaților și donatorilor președintelui, s-ar fi dezvoltat amplu în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Proiectul de lege, intitulat „Abuse of the Pardon Prevention Act” (Legea Prevenției Abuzului de Putere Izbăvitoare), a fost prezentat miercuri de reprezentanții Mike Levin și Jason Crow.
Într-un interviu exclusiv pentru CBS News, reprezentantul Mike Levin, democrat din California, a declarat: „America are un „complex industrial al iertărilor”, în care poți cumpăra literalmente o iertare pentru cea mai mare sumă posibilă. Acesta nu este mod în care Părinții Fondatori au intenționat ca acest lucru să funcționeze. Puterea de a acorda iertări este destinată să fie utilizată în cazuri de justiție și milostenie.” Proiectul de lege ar obliga inspectorul general al Departamentului Justiției să investigheze iertările care ridică posibile conflicte de interese.
Investigațiile realizate de CBS News au arătat că recidiviști înstăriți au angajat lobbysti și avocați asociați cu Trump pentru a-și prezenta cazurile la Casa Albă. Aproximativ 70% dintre măsurile de clemență ale celui de-al doilea mandat al lui Trump au ocolit biroul de iertări al Departamentului Justiției, iar raportul crește la 92% dacă se includ și defrozenții condamnați pentru evenimentele din 6 ianuarie. Casa Albă a respins acuzațiile, susținând că există un proces robust de revizuire care implică avocatul Casei Albe, Departamentul Justiției, consilierul special pentru iertări, Alice Johnson, și președintele însuși, care ia decizia finală. Avocatul Casei Albe, Will Scharf, a declarat că președintele își exercită îndatoririle constituționale într-un mod etic și că sugestiile contrare sunt fie neinformate, fie malițioase.
Proiectul de lege oferă exemple concrete de potențiale abuzuri, printre care grațierea fondatorului Binance, Changpeng Zhao, care a recunoscut vinovăția în 2023 pentru că nu a menținut un program efectiv de combatere spălării banilor, și rapoartele care sugerează că Alina Habba Mildon, în calitate de consilier al Departamentului Justiției, ar fi negociat cu familia unui magnat venețian care a fost grațiat săptămâni mai târziu. Habba Mildon a negat orice implicare în grațiere. Legislația propusă face explicit faptul că președintele și vicepreședintele pot fi anchetați penal dacă vând iertări în schimbul unor valori, obligă beneficiarii iertărilor să facă publice cadourile acordate proiectelor asociate președintelui (cum ar fi biblioteca sa sau sala de bal a Casei Albe) și interzice autoiertările, o putere pe care Trump a spus că o consideră existentă, deși nu intenționează să o utilizeze.
Expresii ca „pentru că există o cale legislativă de a reglementa puterea de iertare fără a submina Constituția” și „Un președinte nu ar trebui să poată abuză de puterea de a acorda iertări” reflectă poziția democratilor. Cu toate acestea, experții legali, inclusiv Samuel Morison, Josh Blackman și Brian Kalt, susțin că aceste măsuri legislative s-ar ciocni de puterea constituțională a președintelui de a acorda iertări, sugerând că remediul constituțional pentru abuz este impeachment-ul și demiterea.