Autoritățile turce au curățat 420 de metri de tuneluri subterane situate în spațiile de sub Hagia Sofia din Istanbul, descoperind șase camere secrete și aproape 3.000 de tone de materiale de umplutură, relatează Euronews. Galeriile, rețelele vechi de apă și vestigiile arhitecturale evidențiate în timpul lucrărilor de restaurare ar putea aparține unei perioade anterioare construcției actualei clădiri, ridicate în secolul al VI-lea. Ministrul Turciei al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a anunțat că autoritățile iau în calcul deschiderea unor porțiuni din rețeaua subterană vizitatorilor, oferind o nouă perspectivă asupra istoriei Constantinopolului bizantin. Impresionanta amploare a operațiunii a fost prezentată personal de ministrul Mehmet Nuri Ersoy, care a coborât în subsoluri alături de echipa de oameni de știință implicată în programul de restaurare, cel mai amplu din istoria Republicii Turcia. Postul de televiziune turc CNN Türk a transmis pentru prima dată imagini cu galeriile subterane și cu intervențiile efectuate în zonele rămasă secole acoperite de pământ și alte materiale. Potrivit datelor publicate de ministrul Ersoy, îndepărtarea a aproape 3.000 de tone de materiale din zona Grădinii Vizirului și din grădina de vest a scos la iveală șase spații subterane distincte și nouă tuneluri. Intervențiile fac parte din programul amplu de întreținere a Hagiei Sofia, descris de autorități drept cel mai complex demarat în perioada Republicii Turcia. O descoperire majoră a avut loc într-un hipogeu — un spațiu funerar săpat în stâncă — situat în zona Grădinii Vizirului. Excavările au relevat straturi arhitecturale la o adâncime inferioară nivelului cunoscut anterior al pardoselii, iar oamenii de știință investighează dacă acestea fac parte dintr-o fază de construcție precedentă actualului monument. Mehmet Nuri Ersoy a explicat că lucrările au permis coborârea cu 1,5 metri sub nivelul noroiului, descoperind urmele unei etape arhitecturale mai vechi. Vestigiile prezintă un interes istoric crucial, deoarece Hagia Sofia actuală a fost ridicată între 532 și 537 în timpul domniei împăratului Iustinian, pe locul unor biserici creștine mai vechi. Ipoteza conform căreia vestigiile aparțin unei perioade anterioare actualei biserici rămâne un subiect de cercetare, datarea sigură a descoperirilor nefiind anunțată încă. Grădina de vest a găzduit identificarea a șase spații subterane interconectate printr-o rețea de nouă tuneluri. Ministrul turc a sugerat că trei dintre aceste spații ar fi constituit părți subterane ale vechiului atrium, curtea principală legată de complex. Cercetările se desfășoară și în alte zone, identificate ca fiind coridoare alungite cu lățimi între 4 și 4,8 metri. Din totalul de nouă tuneluri, șapte au fost deja curățate de materialele de umplutură, iar în celelalte două continuă activitățile de inventariere și documentare. Lungimea cumulată a porțiunilor curățate atinge 420 de metri. Cel mai lung tunel identificat măsoară 180 de metri și este analizat pentru posibila sa legătură cu faimosul Drum Roman al Constantinopolului. Galeria se întinde paralel cu fațada Hagiei Sofia, de la zona din fața Medresei Fatih până la intrarea vizitatorilor, având o pantă de aproximativ 3%. Legătura cu rețeaua istorică de drumuri a capitalei bizantine constituie un alt domeniu de studiu, funcția exactă a tunelului rămânând neconfirmată până în prezent. Evaluările specialiștilor indică faptul că aceste tuneluri făceau parte dintr-un sistem complex de gestionare a apelor al Constantinopolului istoric. Oporțiuni din rețeaua de tuneluri pare să fi avut rolul distribuirii apei și evacuării apelor pluviale, funcții vitale pentru protecția și funcționarea acestui complex arhitectural major. Descoperirea permete o analiză mai fină a infrastructurii tehnice dezvoltate în jurul Hagiei Sofia pe parcursul diverselor epoci istorice. Operațiunile includ nu doar curățarea tunelurilor, ci și reparații ale bolților, stabilizarea zidăriei și consolidarea structurilor deteriorate. Într-un spațiu subteran de 56 de metri, au fost reparate deja 18 metri din deteriorările structurale, iar alte tuneluri sunt consolidate cu elemente de oțel inoxidabil pentru stabilitate. Guvernul turc analizează intenția de a deschide unele spații subterane vizitatorilor, transformându-le în zone accesibile ale Hagiei Sofia. Mehmet Nuri Ersoy a menționat elaborarea unui plan special pentru prezentarea structurilor subterane, punând accent pe protejarea monumentului și siguranța publicului. Porțiunile care vor fi deschise și calendarul vizitărilor nu au fost încă stabilite sau anunțate. Specialiștii investighează și posibilitatea utilizării rețelei subterane pentru îmbunătățirea ventilației monumentului. Structurile subterane existente acoperă în prezent doar 3,6% din necesarul de ventilație al Hagiei Sofia, studiile următoare evaluând potențialul galeriilor istorice pentru un sistem modern de aerisire. Hagia Sofia, dominantă în centrul istoric de aproape cincisprezece secole, rămâne un subiect intens de cercetare arheologică și arhitecturală. Noua atenție se îndreaptă spre părțile mai puțin cunoscute ale monumentului, unde fazele de construcție și infrastructura antică a Constantinopolului au rămas ascunse sub nivelul solului.
Dezvoltări arheologice și de restaurare la Hagia Sofia din Istanbul
Autoritățile turce au curățat 420 de metri de tuneluri sub Hagia Sofia, descoperind spații secrete și infrastructură antică, analizând posibilitatea deschiderii acestora pentru turiști.
Surse
- Categorii: