Primăriile din București au alocat zeci de milioane de lei pentru digitalizare, însă rezultatele variază semnificativ de la un sector la altul. O analiză bazată pe proiectul independent „Harta Digitalizării” relevă că, deși toate cele șase primării de sector au fost interpellate, doar patru au furnizat datele privind gradul de digitalizare al serviciilor lor.
În clasamentul primăriilor bucureștene, Primăria Sectorului 1 obține cel mai mare scor, de 9,4 din 10 puncte, urmată îndeaproape de Sectorul 6 cu 9,2 puncte. Aceste două administrații au atins, de asemenea, punctajul maxim pentru serviciile digitale puse la dispoziția cetățenilor. Creșterea utilizării este evidentă: în Sectorul 1, numărul utilizatorilor serviciilor online a crescut de la aproximativ 12.500 în 2022 la aproape 70.000 în 2026, iar în Sectorul 6, conturile active au depășit 71.000.
Investițiile financiare nu se corelează direct cu performanța digitală. În perioada 2020 - iunie 2026, Sectorul 1 a raportat cheltuieli de 11,7 milioane de lei (aproximativ 44 de lei per locuitor), în timp ce Sectorul 6 a investit 73,8 milioane de lei (188 de lei per locuitor). Contrastul este și mai accentuat în Sectorul 2, care a cheltuit 122,3 milioane de lei (347 de lei per locuitor), dar a obținut doar 6,4 din 10 puncte. Sectorul 3 ocupă ultimul loc cu 5,6 puncte, după ce a raportat 31,7 milioane de lei cheltuiți.
Primăriile Sectoarelor 4 și 5 nu au răspuns solicitărilor de date, motiv pentru care nu au primit un punctaj în această evaluare. Sectorul 4, care pretindea anterior că are una dintre cele mai digitalizate administrații din România, figurează astfel ca o lipsă de transparență în analiza efectuată. Scorul mediu al celor patru primării care au răspuns este de 7,6 din 10. Primăria Generală a Municipiului București nu a fost inclusă în acest clasament specific sectorial, deoarece metodologia nu permite compararea directă cu primăriile de sector.
La nivel național, analiza „Hărții Digitalizării” a vizat 618 primării, dintre care 450 au răspuns. Doar opt primării din România au reușit să digitalizeze complet un proces administrativ complex, precum înregistrarea fiscală a unui autoturism. În alte 160 de cazuri, rezolvarea acestui tip de solicitare depinde de serviciile disponibile și de procesele interne. Clasaментul național plasează Municipiul București pe primul loc, urmat de județele Cluj (scor mediu 5,6) și Hunedoara (5 puncte).