DIICOT a lansat 12 comisii rogatorii și ordine europene de arest în dosarul Georgescu-Ruseni: cine este beneficiarul fondurilor

Ancheta DIICOT împotriva lui Călin Georgescu și Ionel Ruseni se extinde internațional, cu comisii rogatorii trimise în Elveția, Austria, Letonia, UK și Italia, pentru a identifica beneficiarii suma de 1,1 milioane euro plătiți de Răzvan Leu.

DIICOT a lansat 12 comisii rogatorii și ordine europene de arest în dosarul Georgescu-Ruseni: cine este beneficiarul fondurilor

În dosarul în care Călin Georgescu este acuzat, alături de Ionel Ruseni, de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave și de constituire a unui grup infracțional organizat, DIICOT a efectuat multiple comisii rogatorii. Aceste demersuri vizualizează situația fondurilor de 1,2 milioane de euro plătite de afaceristul Răzvan Leu pentru obținerea unui credit de cinci milioane de euro.

Întrebarea privind avantajele financiare obținute de Călin Georgescu din această tranzacție rămâne fără un răspuns clar. Nu există date certe sau probe în dosarul aflat în cameră preliminară care să confirme că Georgescu ar fi beneficiat de o sumă din banii transferați de Răzvan Leu. În contrast, dosarul evidențiază figura lui Thomas Schatti, un personaj care a rămas în umbră până în prezent, neavând un statut de cercetat, deși este menționat drept beneficiar al unor fonduri.

Activitatea juridică internațională a DIICOT a demarat începând cu 9 ianuarie 2025, când s-a solicitat verificări în Confederația Elvețiană privind Massimiliano Arena, Wealth Bank Transfer Ltd (cu sediul în Insulele Mascarene/Mauritius, conform denumirii din sursă 'Island MVALI, Comoas Union') și entitățile financiare conexe, inclusiv INCORE BANK AG din Zurich. Pe aceeași dată, a fost emisă o cerere de asistență judiciară către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, vizându-l pe Arena și Wealth Bank Transfer Ltd.

La 19 februarie 2025, procurorul a transmis către Elveția o solicitare de executare a unui mandat privind tranzacțiile financiare nr. 100/UP/18.02.2025, încuviințat de Tribunalul București – Secția 1 Penală. Cererea viza două conturi de la MIGOM Bank Ltd și INCORE BANK AG, urmărind succesiunea transferurilor din 27 decembrie și 28 decembrie 2021. La 15 aprilie 2025, DIICOT a revenit cu o nouă cerere de asistență judiciară internațională către autoritățile elvețiene.

Progresul investigației a inclus transmiterea de Ordinul European de Anchetă (OEA). Astfel, la 2 octombrie 2025, Austria a primit un OEA privind pe Schatti Thomas Adrian, născut în Elveția. S-a reținut faptul că Răzvan Leu transferase suma de 1,1 milioane euro către firma MIGOM BANK Ltd/Incore Bank AG, avându-l ca beneficiar pe Thomas Adrian Schatti. Ulterior, la 19 noiembrie 2025, o nouă comisie rogatorie a fost adresată Elveției pentru identificarea martorului Thomas Schatti (născut în 1975) și transmiterea de înscrisuri.

În perioada februarie 2026, DIICOT a intensificat măsurile: la 16 februarie 2026, s-a transmis o altă comisie rogatorie către Elveția, cu întrebări specifice asupra aspectelor relevante. La 17 februarie 2026, Letonia a primit un OEA privind tranzacțiile financiare între ianuarie 2020 și 30 ianuarie 2026, prin unități bancare, inclusiv Baltic International Bank SE, vizând rulaje contare fizice și virtuale, precum și dispozitivele electronice folosite.

Spre sfârșitul lui august și începutul lui septembrie 2026, ancheta s-a extins și mai mult geografic. La 26 august 2026, un OEA a fost transmis Austriei privind alte tranzacții. Două zile mai târziu, pe 23 septembrie 2026, au fost emise OEA către Regatul Unit și Italia privind pe Massimiliano Arena în calitate de suspect și pentru a-i fi aduse la cunoștință faptele. În aceeași zi, un alt OEA a fost trimis Italiei pentru a fi efectuate investigații împotriva lui Călin Georgescu și a Cristelei Georgescu.

Documentele din dosar relevă că, începând cu octombrie 2024, Thomas Schatti nu mai domiciliază în Austria, ci în Elveția, aspect confirmat de fosta soție, Barbara. Schatti deține funcția de director general al JPB Beteilligung GmbH cu sediul la Viena, însă din mai 2025 apare pe această firmă în context elvețian.

În ceea ce privește măsurile asiguratorii, deși Călin Georgescu are sechestru pus pe vila din Mogoșoaia și pe conturile bancare, Ionel Ruseni nu a avut astfel de măsuri din cauza lipsei unor bunuri identificate pe numele său în urma anchetelor.

Dosarul se bazează pe două piese esențiale încă nereglementate: audierea lui Massimiliano Arena și a lui Thomas Schatti. Arena, terța persoană implicată în grupul infracțional organizat, a făcut obiectul unei disjungeri deoarece nu a fost găsit, audiat și nu i s-a permis exercitarea dreptului la apărare. Thomas Schatti rămâne crucial, rechizitoriul specificându-i rolul de beneficiar al celor 1,1 milioane euro transferate. Deși există indicii că s-ar fi mutat în Elveția, nici autoritățile austriece, nici cele elvețiene nu l-au audiat încă.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: