La zece ani de la adoptarea primului Statut al elevului, școlile din România întâmpină în continuare dificultăți majore în garantarea și aplicarea drepturilor elevilor. Aceasta este concluzia centrală a Raportului privind implementarea Statutului elevului (RISEN) pentru anul școlar 2025-2026, document elaborat de Consiliul Național al Elevilor.
Datele raportului relevă o creștere a fenomenului de discriminare, 52,7% dintre elevii chestionați declarând că au observat cel puțin o situație de tratament diferențiat sau discriminare, față de 40% în ediția precedentă. Principalii autori ai acestor comportamente au fost identificați ca fiind colegii (39,9%) și cadrele didactice (26,1%). Motivele cele mai frecvente pentru tratamentul diferențiat includ rezultatele școlare, abilitățile percepute, rasa, etnia, naționalitatea, limba, precum și situația socioeconomică sau familială.
Siguranța în mediul școlar rămâne o problemă critică, 22,5% dintre respondenți afirmând că au participat sau au asistat la acte de violență (17,5% au asistat, iar 5% au participat). De asemenea, 38,1% dintre elevi au observat profesori cu un comportament nerespectuos față de copii, o creștere față de pragul de 31% din anul anterior.
În ceea ce privește respectarea drepturilor administrative și disciplinare, raportul evidențiază lacune serioase: 57,7% dintre elevii sancționați nu au avut dreptul la apărare sau contestație, iar 29,2% au raportat consemnări eronate de absențe, deși au fost prezenți la cursuri. Mai mult, 17,8% dintre elevi au fost refuzați la accesul în clasă, motivele principale fiind întârzierea (9,6%) și lipsa uniformei (5,5%).
Condițiile materiale și accesul la servicii sunt totuși problematice: 41,9% dintre elevi au fost obligați să cumpere manuale alternative sau auxiliare, iar 22% dintre cei care au solicitat sprijin financiar pentru transportul navetiștilor nu au primit nicio sumă. În plus, 51,3% dintre elevi au constatat că ora de dirigenție, destinată consilierii și orientării, este utilizată pentru alte activități școlare.
O constatare alarmantă privește nivelul de informare: doar 37,2% dintre elevi au auzit de Statutul elevului, o scădere drastică față de 58% în anul școlar 2024-2025. În contrast, 96% dintre cadrele didactice cunosc existența acestui document.
Mihnea-Adrian Haiduc, președintele Consiliului Național al Elevilor, a subliniat că exercitarea drepturilor depinde prea des de școala respectivă sau de curajul elevului de a semnala abuzurile, insistând că nu se poate accepta documentarea acelelor încălcări de la o generație la alta.
Consiliul Național al Elevilor a transmis către Ministerul Educației și Cercetării o serie de recomandări, printre care: modernizarea infrastructurii, suplimentarea numărului de consilieri școlari, reorganizarea rutelor de transport rural, protejarea orelor de dirigenție și digitalizarea accesului candidaților la propriile lucrări după evaluare. Organizația solicită, de asemenea, publicarea modelelor de subiecte pentru Bacalaureatul 2030 încă din prezentul an școlar.