Dispariția raselor tradiționale de animale din România amenință patrimoniul genetic și afacerile locale

Specialiștii avertizează că rasele autohtone de porci, vaci, oi și capre sunt pe cale de dispariție, iar România riscă să piardă gene valoroase în fața importurilor și a programelor insuficiente de conservare.

Dispariția raselor tradiționale de animale din România amenință patrimoniul genetic și afacerile locale

Rasele tradiționale de porci, vaci, oi și capre din România riscă să dispară după ani în care creșterea animalelor autohtone a pierdut teren în fața raselor de import considerate mai productive. În timp ce fermierii se orientează spre animale cu randamente mari de lapte sau carne, patrimoniul genetic al țării se reduce treptat, în timp ce alte state europene transformă conservarea raselor tradiționale în oportunitate economică și turistică.

Lelior Iacob, directorul Agenției pentru Zootehnie, spune pentru Observator: „Aceste rase au rămas în urmă. Ele au pierdut competiția. Importanța lor este maximă pentru că dețin gene valoroase”. Specialiștii avertizează că dispariția acestor rase înseamnă renunțarea la gene care ar putea contribui la dezvoltarea unor animale mai rezistente la boli și la condițiile de mediu.

În prezent, 12 rase autohtone beneficiază de programe de sprijin pentru conservare: Sura de Stepă, bivolul românesc, cinci rase de oi, o rasă de capre, două rase de porci și două rase de cai. Situația cea mai dificilă este la bovinele Sura de Stepă. La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor de la Dancu, județul Iași, se află singurele exemplare din România, 68 de animale, după ce rasa a pierdut teren în fața bovinelor importate specializate pentru lapte.

Vasile Vintilă, directorul stațiunii de la Dancu, spune că e vorba despre „vaca cu care au crescut bunicii și străbunicii noștri. Eu cred că are și valoare sentimentală”. Deși nu concurează la cantitatea de lapte cu rasele specializate, Sura de Stepă a stat la baza formării raselor specializate din România și este apreciată pentru rezistență. „Niciodată boli care sunt frecvent întâlnite la taurinele din rase specializate, cum ar fi leucoza, tuberculoza, bruceloza sau alte boli, nu se întâlnesc la această rasă denumită Sura de Stepă”, explică Vasile Vintilă.

Modelul de valorificare există în Ungaria, unde rasa locală Sura de Stepă a devenit instrument de promovare turistică. „Au dezvoltat agroturismul pe suportul acestei rase în zona lacului Balaton. Chiar au care cu boi trase de boii din rasa Sura de Stepă care plimbă turiștii în zonă și apoi, la finalul plimbării, îi invită să-i servească cu o friptură sau cu un biftec din rasa Sura de Stepă”, a declarat Vasile Vintilă.

Maria Toma, directorul Direcției Generale Politici Agricole din Ministerul Agriculturii, recunoaște scăderea numerică a raselor autohtone și susține că acestea primesc sprijin financiar, inclusiv o alocare specială de 350.000 de euro anual. „Au fost mult mai multe, dar între timp au mai dispărut. Și chiar dacă n-au dispărut, au rămas populații foarte mici. Nu numai că le-am susținut financiar pe toate formele de sprijin de care beneficiază și rasele specializate, ele au primit un ajutor special, s-au alocat în fiecare an câte 350.000 de euro. Sunt populații mici care sunt susținute”, a declarat Maria Toma.

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, vorbește despre o „cădere liberă la nivel național” a sectorului zootehnic. România a recunoscut oficial rasele autohtone abia în 2020 și a introdus un logo special pentru produsele provenite de la aceste animale. În Austria, Germania, Spania, Franța și Marea Britanie programele de conservare și sprijinire a crescătorilor funcționează de mai mulți ani, permițând valorificarea producției la prețuri competitive.

La Răchiți, județul Botoșani, Stațiunea Popăuți a contribuit la salvarea rasei Karakul de Botoșani, aflată în urmă cu câțiva ani în risc de dispariție. Rasa produce lapte, carne apreciată pe piețele din zona arabă și pielicele valoroase. Anul acesta stațiunea a obținut recunoașterea oficială a două noi linii de culoare: Karakul Alb și Karakul Roz.

Crescătorii români se confruntă cu dificultăți în valorificarea produselor de la animalele autohtone, concurenți de importuri din lapte care fac diferența la raft. „Vin produse, nu de oaie, dar vin alte produse din lapte care fac diferența la raft. Concurează. Și în condițiile astea avem de pierdut. Prețul pe brânza de oaie este foarte mare, în comparație poate cu alte state care finanțează această producție”, afirmă Ionică Nechifor.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii spun că unii crescători au întâmpinat dificultăți în accesarea programelor de conservare din cauza condițiilor și documentației necesare impuse de regulamentul european. „Li s-a părut foarte greu să respecte aceste condiții, pentru că sunt niște condiții speciale pentru menținerea lor. Sunt foarte multe documente de făcut, pentru că așa ne cere regulamentul european”, a explicat Maria Toma.

Specialiștii atrag atenția că pierderea raselor tradiționale ar putea însemna dispariția unor caracteristici genetice irecuperabile. Lelior Iacob avertizează: „Nu trebuie să uităm de unde am plecat, nu trebuie să uităm de aceste rase pe care fiecare stat le păstrează și le conservă”.

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală