La Health Forum organizat de DC Media Group la Palatul Parlamentului, dr. Odette Popovici, epidemiolog din cadrul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (INSP), a prezentat progresele și dificultățile întâmpinate în prevenirea și monitorizarea infecțiilor cu HIV și a hepatitelor virale.
În perspectiva Zilei Internaționale de Luptă Împotriva HIV/SIDA, martorul a atras atenția asupra importanței strategiilor de sănătate publică, dar și asupra dificultăților provocate de lipsa unui sistem integrat de colectare și monitorizare a datelor.
România se află departe de țintele europene pentru mortalitatea asociată hepatitelor B și C, neatingând nici măcar obiectivele intermediare stabilite pentru anul 2025 și rămânând la o distanță considerabilă față de țintele propuse pentru 2030.
Obiectivul intermediar pentru 2025 prevedea cel mult 7 decese la 100.000 de locuitori pentru hepatita B și 3 decese la 100.000 de locuitori pentru hepatita C.
În realitate, valorile înregistrate au fost de 12 decese la 100.000 de locuitori pentru hepatita B și de 13,8 pentru hepatita C, situându-se semnificativ peste limitele admise.
Pentru 2030, ținta europeană este reducerea mortalității asociate celor două virusuri sub 6 decese la 100.000 de locuitori, o target pe care dr. Odette Popovici consideră că România va atinge cu greu în următorii trei ani, în absența unei mobilizări serioase.
Datele despre mortalitate atribuibilă hepatitelor B și C provin dintr-un studiu realizat sub coordonarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), analizând informații din 2022 privind ciroza hepatică decompensată și carcinomul hepatocelular.
Există evoluții pozitive și în cazul infecției HIV: numărul testărilor în grupele de risc a crescut cu aproape o treime, iar numărul cazurilor noi este în scădere.
Toți copiii născuți din mame seropozitive au beneficiat în 2025 de profilaxie pentru reducerea riscului de transmitere a infecției de la mamă la copil, dar procentul de teste pentru HIV în rândul gravidelor a scăzut la 60%, față de 78% în anul anterior și de ținta de 100% stabilită pentru 2030.
Problema fragmentării datelor medicale persistă: informațiile pentru hepatitele B și C provin din surse diferite și nu sunt integrate într-un sistem comun, dificultate accentuată de nivelul scăzut de digitalizare al proceselor medicale. Medicul a explicat că INSP coordonează metodologic supravegherea epidemiologică, verifică și validează datele introduse la nivel județean și în București și urmărește respectarea definițiilor standardizate de caz. Aceste proceduri permit compararea informațiilor atât în interiorul țării, cât și cu cele raportate la nivel european. Totuși, când vine vorba despre hepatitele virale, procesul este mult mai complicat, cu un nivel de digitalizare asimilabil cu „Evul Mediu”. „Și la capitolul ăsta noi suferim cel mai mult, pentru că dacă la nivelul anilor '89-'90 eram cu digitalizarea și automatizarea undeva în antichitate, la momentul 2026 suntem undeva în Evul Mediu, cam acesta este nivelul”, a spus Dr. Odette Popovici.
În timp ce monitorizarea HIV se bazează pe o bază națională de date gestionată de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, datele pentru hepatitele B și C rămân dispersate. În cazul HIV, monitorizarea este mai simplă datorită existenței unei baze naționale de date, gestionate de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, cu care INSP colaborează inclusiv pentru verificarea și transmiterea informațiilor către instituțiile europene. Pentru hepatitele B și C, însă, datele sunt dispersate, iar integrarea lor într-un sistem comun rămâne o provocare.
Depistarea infecțiilor ar trebui realizată integrat, incluzând HIV, hepatitele B și C, infecțiile cu transmitere sexuală și, în cazul hepatitei B, automat hepatita D. Screeningul ar trebui să includă mai multe infecții, nu doar HIV sau hepatitele. Depistarea infecțiilor ar trebui realizată într-o manieră integrată, astfel încât persoanele testate să poată beneficia de evaluarea mai multor riscuri, nu doar a unei singure boli. Medicul a vorbit despre necesitatea screeningului pentru HIV, hepatitele B și C, dar și pentru alte infecții cu transmitere sexuală. În cazul persoanelor cu rezultat pozitiv pentru hepatita B, testarea pentru hepatita D ar trebui, de asemenea, să devină o practică obișnuită. „Screening de o manieră integrată pentru HIV, pentru hepatite B-C și automat după B pozitiv testarea pentru D trebuie să intre în reflex. Dar și pentru infecții cu transmitere sexuală și da, nu lăsăm de-o parte prostituatele”, a declarat medicul.
Medicul a subliniat necesitatea centrelor comunitare pentru testare și prevenție, cu un rol central al medicului de familie, care astăzi nu are întotdeauna acces la rezultatele testelor gravidelor realizate de alți specialiști. Aceasta a atras atenția și asupra nevoii de centre comunitare care să faciliteze accesul la testare și prevenție, subliniind că medicul de familie trebuie să aibă un rol central în aceste intervenții. O dificultate concretă apare în cazul monitorizării gravidelor. Potrivit medicului epidemiolog, multe femei însărcinate se testează în cabinetele medicilor obstetricieni-ginecologi, însă rezultatele nu ajung întotdeauna și la medicul de familie, chiar dacă gravida este înscrisă pe lista acestuia. Această lipsă de comunicare îngreunează inclusiv calcularea procentului gravidelor testate și a numărului celor cu rezultate pozitive. Pentru a rezolva problema, INSP a început să solicite, prin intermediul direcțiilor de sănătate publică, date de la cabinetele de medicină de familie privind gravidele înscrise pe listele acestora.
Monitorizarea continuă este esențială și după naștere, deoarece copilul infectat la naștere are 90% șanse de a dezvolta o infecție cronică, profilaxia necesitând administrarea imunoglobulinei specifice în primele 12 ore, combinată cu vaccinul împotriva hepatitei B. Medicul a explicat că monitorizarea trebuie să continue pe tot parcursul îngrijirii, inclusiv după naștere, când prevenirea transmiterii hepatitei B la copil este esențială. „De ce este important acest lucru? Pentru că copilul care este infectat de la naștere are o probabilitate de 90% de a dezvolta infecție cronică cu virusuri hepatice”, a avertizat Dr. Odette Popovici. În acest context, medicul a subliniat importanța administrării imunoglobulinei specifice în primele 12 ore de la naștere, împreună cu vaccinul împotriva hepatitei B, pentru ca profilaxia să fie eficientă.
Prevenția, monitorizarea corectă și colaborarea dintre specialitățile medicale sunt elemente esențiale pentru reducerea transmiterii infecțiilor și atingerea obiectivelor de sănătate publică. Prevenția, monitorizarea corectă și colaborarea dintre specialitățile medicale sunt, astfel, elemente esențiale pentru reducerea transmiterii infecțiilor și atingerea obiectivelor de sănătate publică.