După ce UE și aliații săi s-au contrat pentru a stabili cine ar trebui să-i reprezinte în discuțiile privind Ucraina, acum aceștia se confruntă cu o decizie și mai dificilă: să joace dur cu Rusia sau să încerce o abordare mai subtilă, scrie Politico. Stabilirea principiilor și a liniilor roșii pentru echipa europeană a scos deja la iveală divergențe.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, consideră că europenii ar trebui să pornească de la cele mai ambițioase cereri. Unele guverne, printre care cel al Austriei, pledează pentru o abordare care să consolideze încrederea.
Sunt mai multe chestiuni pe care Europa ar trebui să spună clar că nu este dispusă să le discute, a declarat ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide.
Europenii au fost în mare parte ținuți deoparte la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate săptămâna trecută la Abu Dhabi. Kremlinul și Casa Albă au semnalat însă că europenii ar putea participa la etapele următoare. După mai multe zile de divergențe, liderii UE au convenit asupra unei echipe formate din oficiali din Franța, Germania, Italia și Polonia, alături de reprezentanți ai Regatului Unit, ai NATO, ai Comisiei Europene și ai Consiliului European.
Acum trebuie să trecem de la întrebarea cine negociază la ce negociem, a declarat ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger.
Austria a propus, înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe, măsuri de consolidare a încrederii într-un document în 15 puncte. Propunerile includ acorduri de încetare a focului cu aplicare limitată sau parțială, menite să pregătească terenul pentru un armistițiu mai larg, și înființarea unui forum internațional care să monitorizeze respectarea unui eventual acord de pace.
Documentul reprezintă o invitație adresată tuturor celor 27 de state membre ale UE de a lucra la o poziție comună, a explicat Meinl-Reisinger.
Norvegia, care are contacte directe cu Rusia și nu face parte din echipa de negociere, propune modalități de reducere a tensiunilor. Espen Barth Eide consideră că susținătorii Ucrainei pot găsi exemple în felul în care Occidentul și Uniunea Sovietică au gestionat tensiunile din timpul Războiului Rece, invocând Actul final de la Helsinki din 1975, care a stabilit principii pentru relațiile dintre state.
Desfășurarea de forțe NATO pe teritoriul statelor membre, de pildă, nu este un subiect de discutat cu Rusia, a spus Eide. În opinia sa, acordurile din timpul Războiului Rece privind limitarea armamentelor pot servi drept reper pentru perioada de după război.
Unii oficiali apropiați discuțiilor susțin că echipa europeană are nevoie de un mandat suficient de flexibil pentru a negocia efectiv. Doi oficiali ai UE consideră că mandatul ar trebui redactat de ambasadorii statelor membre în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți, în loc să fie elaborat la nivelul miniștrilor de externe.
Un astfel de mandat s-ar aplica reprezentantului Comisiei Europene, Bjoern Seibert, reprezentantei Consiliului European, Anna-Maria Boura, și consilierilor din Franța, Polonia, Italia și Germania. Reprezentanții Regatului Unit și ai NATO ar avea propriile mandate.
Kaja Kallas susține că mandatul trebuie redactat de miniștrii de externe ai UE, care se reunesc lunar la Bruxelles. În viziunea sa, europenii ar trebui să ceară Rusiei concesii încă de la începutul negocierilor.
Miniștrii de externe sunt pregătiți să ducă această activitate mai departe, le-a spus Kallas luni jurnaliștilor, amintind că a propus deja o listă de cereri care să fie prezentate Moscovei.
Am fost avocat. Cum intri într-o negociere? Mai întâi formulezi cele mai ambițioase cereri. Apoi stabilești, fără să faci public acest lucru, cât ești dispus să cedezi și care sunt liniile roșii, adică punctele asupra cărora nu poți face nicio concesie, a explicat Kallas.
Miniștri din mai multe state baltice, nordice și de pe flancul estic al NATO au susținut abordarea propusă de Kallas.
Trebuie să respectăm ordinea etapelor. Mai întâi convenim asupra unei încetări a focului. Când armele tac, putem negocia o pace durabilă în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys.
Șeful diplomației estone, Margus Tsahkna, a susținut aceeași succesiune în negociere. Putin poate începe prin a opri focul. Apoi Rusia și Ucraina pot negocia pacea. Dacă se ajunge la pace, trebuie să discutăm ce garanții de securitate va primi Ucraina. Avem nevoie și de garanții de securitate din partea Ucrainei pentru regiunea noastră.
Europenii se pregătesc pentru reluarea negocierilor chiar și în absența unei încetări a focului. Potrivit a doi oficiali ai UE, negociatorii europeni se așteaptă ca discuțiile să fie reluate în următoarele săptămâni la Abu Dhabi și mizează pe participarea la aceeași masă cu reprezentanții Rusiei, în timp ce Moscova continuă să lanseze zilnic atacuri în Ucraina.
Este vorba despre pragmatism, a declarat sub protecția anonimatului un înalt oficial al UE. Cei aflați la masa negocierilor trebuie să poată lua decizii.
După ce s-au contrat cine să negocieze cu Putin, liderii europeni au acum o dispută despre ce și cum să discute cu el.
UE și aliații săi se confruntă cu o decizie mai dificilă: atitudine dură față de Rusia sau abordare mai nuanțată.
Divergențe privind „liniile roșii” pentru negocieri: Kaja Kallas cere cereri maxime, în timp ce Austria militează pentru o abordare flexibilă cu măsuri de consolidare a încrederii.
Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, spune că există aspecte pe care Europa ar trebui să clarifice că nu este dispusă să le discute.
Un titlu de articol referitor la summitul Trump-Xi-Putin și o declarație de pace a Beijingului din care lipsește Ucraina.
Europa a fost exclusă în mare parte din discuțiile Rusia-Ucraina-SUA de la Abu Dhabi săptămâna trecută, însă Kremlinul și Casa Albă au semnalat că situația se va schimba. Liderii UE au convenit asupra unei echipe formate din oficiali din Franța, Germania, Italia și Polonia, plus Regatul Unit și reprezentanți ai NATO, Comisiei Europene și Consiliului European.
Beate Meinl-Reisinger, ministrul austriac de Externe, susține că atenția trebuie să treacă de la „cine” la „ce”.
Austria a prezentat un document cu 15 puncte înaintea reuniunii miniștrilor de Externe de luni, cu propuneri de încetări ale focului limitate sau parțiale pentru pregătirea unui armistițiu mai amplu și un forum internațional de monitorizare a acordului de pace.
Meinl-Reisinger prezintă propunerea ca o ofertă către cele 27 de state membre ale UE pentru stabilirea unei poziții comune.
Europa își strânge rândurile pentru Ucraina, în timp ce Trump negociază în China.
Norvegia, care nu face parte din echipa de negociere a Europei, propune idei de reducere a tensiunilor bazate pe lecțiile Războiului Rece și pe Acordurile de la Helsinki din 1975.
Espen Barth Eide subliniază că desfășurările de forțe NATO în statele membre nu sunt un subiect de discuție cu Rusia, însă acordurile de limitare a armamentelor din Războiul Rece trebuie să rămână relevante.
Oficiali apropiați de discuții cer un mandat flexibil și susțin că elaborarea acestuia ar trebui să revină ambasadorilor statelor membre în cadrul Coreper, nu miniștrilor de externe.
Mandatul propus ar vizita reprezentanții europeni Bjoern Seibert din partea Comisiei și Anna-Maria Boura din partea Consiliului European, plus consilierii din Franța, Polonia, Italia și Germania, dar nu și pe cei din Regatul Unit sau NATO.
Kallas consideră că mandatul trebuie elaborat de miniștrii de Externe reuniți lunar la Bruxelles și că abordarea ar trebui să ceară concesii Rusiei de la început.
Kallas a declarat luni jurnaliștilor că miniștrii de Externe sunt pregătiți să continue munca și că a propus deja o listă de cerințe.
Kallas a spus: „Am fost avocat”, explicând strategia de negociere – cereri maxime inițial, apoi delimitarea concesiilor posibile și a liniilor roșii.
Miniștri din țările baltice, nordice și de pe flancul estic al NATO au susținut abordarea lui Kallas.
Kęstutis Budrys, oficial lituanian, insistă asupra respectării stricte a ordinii etapelor: mai întâi încetare a focului, apoi pace durabilă în Ucraina.
Margus Tsahkna, ministrul de Externe al Estoniei, cere ca Putin să inițieze încetarea focului, apoi negocieri de pace, urmate de discuții despre garanțiile de securitate pentru Ucraina și pentru regiune.
Europa a acceptat ca discuțiile să continue chiar și fără încetarea focului; oficiali UE anticipează reluarea negocierilor în săptămânile următoare la Abu Dhabi cu participarea reprezentanților Rusiei, în ciuda atacurilor zilnice asupra Ucrainei.
Un înalt oficial UE vorbește despre pragmatism, subliniind că persoanele prezente la discuții trebuie să aibă capacitatea de a lua decizii.