Fosta ministru al Turismului, Elena Udrea, a acuzat că fostul premier Ilie Bolojan ar fi comandat un sondaj care prevede o alianță PNL-USR cu un scor cumulativ de 32%, sugerând că această mișcare ar fi menită să-i prepare candidatura la alegerile prezidențiale din 2028.
În analiza sa distribuită pe Facebook, Udrea nu s-a opus în mod explicit unei colaborări între PNL și USR, dar a subliniat că o astfel de alianță ar servi intereselor lui Bolojan mai mult decât ale partidului.
În aceeași postare, Udrea a abordat și alte subiecte de actualitate, precum interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele prezidențiale din Cotroceni, sancționată de Nicușor Dan.
Elena Udrea a catalogat sondajul INSCOP cu scorul de 32% pentru alianța PNL-USR drept o „reinterpretare” și o mișcare strategică a taberei conduse de Ilie Bolojan.
Fosta ministru a susținut că acest scenariu a fost anticipat după anunțul candidaturii lui Alin Tișe și schimburile de replici din stenogramele recente dintre Hubert Thuma și Adrian Veștea.
Mesajul principal al postării Udrea a fost că „cifrele” arată că o alianță propusă de Bolojan alături de USR le poate duce aproape de nivelul AUR.
„Întrebarea legitimă este cui folosește, de fapt, această alianță electorală? PNL-ului sau lui Bolojan pentru candidatura prezidențială viitoare?”, a întrebat Udrea, punând în evidență conflictele de interes potențiale.
Elena Udrea a contestat împărțirea egală a mandatelor în această potențială alianță, considerând că ar dezavantaja PNL, și a reluat întrebarea dacă scopul real nu este pregătirea unei candidaturi prezidențiale pentru Ilie Bolojan.
Ea a invocat „matematica politică” pentru a demonstra că sondajul ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri, atacând logica alianței.
În calculul său, Udrea a notat că dacă PNL are între 20-22% și USR între 12-13%, un scor total de 32% pentru alianță este mai mic decât suma indivizilor.
Ea s-a întrebat de ce ar fi necesară o alianță oficială dacă rezultatul ar fi chiar suma, sugerând că partidele pot candida separat și forma o coaliție de guvernare ulterior.
Conform Udrei, PNL și USR ar putea candida independent, obținând mandatele posibile, și să creeze o alianță de guvernare după alegeri.
Ea a explicat matematic că, la o candidatură în alianță cu paritate 1:1, PNL (cu 22%) ar pierde 6% din mandate (calc: (22-32)/2 nu e corect, ea spune 22-32:2=6!, interpretare posibil greșită sau specifică, dar păstrez citatul/calculul ei), cedându-le USR-ului.
Udrea a argumentat că PNL, partidul mai mare, și-ar pune infrastructura și electoratul la comun cu USR, pentru a împărți beneficiile inegal sau egal, în detrimentul propriilor interese de cotă-parte.
În concluzia acestei secțiuni, ea a reiterat că întrebarea esențială rămâne dacă alianța servește lui Bolojan pentru o candidatură prezidențială viitoare.
Nonetheless, Udrea a făcut o declarație de principiu: „Nu am ceva împotriva unei colaborări între PNL și USR”.
Ea a reafirmat că este deschisă colaborării PNL cu USR, PSD, AUR, UDMR sau orice alt partid, atâta timp cât acesta servește interesului național.
„Cred că un PNL puternic trebuie să poată negocia și colabora cu oricine este în interesul României”, a scris Elena Udrea.
Cu toate acestea, a precisat ea, PNL trebuie să fie suficient de puternic pentru a intra în oricare colaborare de pe picioarele lui, nu pentru a-și justifica propria conducere printr-o alianță obligatorie.
Ea a mai afirmat că o alianță cu USR nu obligă automat ca Ilie Bolojan să conducă PNL și nu poate servi drept pretext pentru amânarea alegerilor interne.
Acceptând datele sondajului, Udrea a sugerat că PNL și USR ar putea candida separat, obținând mandatarile proprii, iar după alegeri să construiască guvernarea.
Scopul ar fi ca PNL să rămână liderul coaliției, nu redus la statutul de egal al USR-ului în structura de putere.
Fosta ministru a citat din analiza lui Remus Ștefureac (șef INSCOP Research), preluată de Informat.ro, care menționa că jumătate dintre români ar vota un partid nou și că ultimele șase luni au adus schimbări neobișnuite în preferințe.
Ea a menționat creșterea PNL cu 6% după căderea Guvernului Bolojan (ajungând la 20-22% în mai), urmată de anularea acestui avans în cinci luni de interimat, dar a indicat opțiuni de creștere în opoziție.
Referitor la PSD, Udrea a notat că pierderea a 3-4% după moțiunea de cenzură a fost recuperată aproape integral, intrarea la guvernare aducând un plus până la 22-24% în noiembrie, deși există riscul erodării fără reforme.
Sursa citată a reluat datele despre AUR: scor constant de 38-40% timp de 18 luni, urmat de coborârea la 34-35% în noiembrie, posibil cauzată de foști votanți care revin la PSD.
USR ar fi scăzut la 9% după moțiunea de cenzură, rămânând acolo în interimat, pentru a reveni la 12-13% în noiembrie, după ce a refuzat să îl voteze pe noul guvern PSD.
Sursă a subliniat că ipoteza PNL-USR la 32% (doar 3% sub AUR) ar putea conta în 2028, dacă alianța câștigă credibilitate în opoziție.
Ea a mai adăugat contextul general al „roller-coaster-ului politic”, menționând că jumătate din populație ar vota un partid nou, dar că timpul rămas până în 2028 este foarte scurt.