ACTUALIZARE Sindicatelor din Elveția cer salariu minim de 5.400 de euro pentru muncitorii calificați
Federația Sindicatelor din Elveția (SGB), condusă de Pierre-Yves Maillard, a lansat o inițiativă populară prin care solicită instituirea unui salariu minim de 5.000 de franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 5.400 de euro pe lună, pentru angajații cu studii profesionale. Procesul de colectare a semnăturilor este programat să înceapă în 2027, în cazul aprobării proiectului de către Congresul SGB.
„O calificare profesională trebuie să fie răsplătită corespunzător, iar salariul să fie suficient pentru un trai decent. Din păcate, acest lucru este din ce în ce mai rar!”, a declarat Maillard, subliniind că situatia actuală afectează accesul la o viață normală.
O analiză internă a SGB relevă that 28% dintre angajații cu studii profesionale încasează mai puțin de 5.000 de franci lunar pentru un program complet de 40 de ore, iar 15% nu depășesc 4.500 de franci (4.800 de euro).
Disparitățile de gender sunt evidente: o treime dintre femeile cu studii profesionale câștigă sub 5.000 de franci, iar aproape 20% sub 4.500 de franci.
Sectorul comercial, coafura, serviciile de ospitalitate, creșele, dar și profesiile precum mecanica auto sau șoferia, sunt printre cele mai afectate de nivelurile scăzute de remunerație.
Salariul mediu real al unui angajat cu studii profesionale a scăzut cu 2,1% între 2016 și 2026.
La începutul carierei, un angajat cu studii profesionale câștigă în medie 4.571 de franci (4.950 de euro), atingând la apogeu 6.289 de franci (6.800 de euro).
În contrast, un absolvent de universitate începe cu 6.189 de franci (6.700 de euro) și poate ajunge la 10.438 de franci (11.300 euro) la vârful carierei.
Maillard a explicat că experiența angajaților calificați nu este suficient recompensată și că un salariu minim ar stimula ajustarea treptată a grilei salariale pentru toți angajații cu vechime.
Un sondaj realizat de Feldlabor pentru SGB indică faptul că 66% dintre respondenți susțin ideea unui salariu minim garantat, în timp ce doar 25% se opun.
Sindicatele din Elveția, conduse de Pierre-Yves Maillard, solicită un salariu minim de 5.000 de franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 5.400 de euro pe lună, pentru angajații cu studii profesionale, argumentând că nivelul actual nu asigură un trai decent. Inițiativa populară pregătită de Federația Sindicatelor din Elveția (SGB) prevede colectarea de semnături începând cu 2027.
O analiză a SGB relevă că 28% dintre muncitorii calificați câștigă mai puțin de 5.000 de franci lunar pentru un program de 40 de ore, iar 15% nu depășesc 4.500 de franci (4.800 de euro). Problema afectează în mod disproporționat femeile: o treime câștigă sub 5.000 de franci, iar aproape 20% sub 4.500 de franci.
Salariul mediu al unui angajat cu studii profesionale a scăzut cu 2,1% în termeni reali între 2016 și 2026. Deși un absolvent de universitate începe cu 6.189 de franci (6.700 de euro) și ajunge la 10.438 de franci (11.300 euro) la apogeu, angajații cu studii vocaționale încearcă cu 4.571 de franci (4.950 de euro) și ating 6.289 de franci (6.800 euro) spre finalul carierei.
Un sondaj realizat de Feldlabor pentru SGB arată că 66% dintre elvețieni susțin salariul minim garantat, inclusiv 81% din electoratul de stânga și 49% din cel liberal. SGB solicită, de asemenea, opt săptămâni de concediu anual pentru ucenici, o măsură care a fost respinsă anterior de Comisia Consiliului Statelor pentru doar șase săptămâni. Domaniile comerciale, de ospitalitate și îngrijire copii, dar și cele de mecanică auto și șoferie, sunt printre cele mai afectate de nivelurile scăzute de remunerare. Maillard a criticat respingerea extinderii concediului pentru ucenici, afirmând că „formarea profesională trebuie valorizată” și că angajatorii cer forță de muncă calificată, dar refuză să ia măsuri concrete de îmbunătățire.
Domeniile comerciale, de ospitalitate și îngrijire copi, dar și cele de mecanică auto și șoferie, sunt printre cele mai afectate de nivelurile scăzute de remunerare. Maillard a criticat respingerea extinderii concediului pentru ucenici, afirmând că „formarea profesională trebuie valorizată” și că angajatorii cer forță de muncă calificată, dar refuză să ia măsuri concrete de îmbunătățire.