Ursula Schmudermayer, directoarea administrativă interimară a Parchetului European (EPPO), a declarat la audierea din 10 noiembrie 2026, organizată de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European, că instituția nu deține date centralizate privind sumele recuperate efectiv în statele membre după finalizarea anchetelor.
Șerban Dimitrie Sturdza, eurodeputatul român și raportor pentru descărcarea de gestiune a EPPO pe 2025, a solicitat clarificări privind modul în care Comisia Europeană urmărește încasarea banilor datorați bugetului UE. Reprezentantul EPPO a indicat că competența pentru încasarea acestor fonduri revine Comisiei, nu Parchetului.
În 2025, autoritățile competente au emis ordine de înghețare a bunurilor în dosarele EPPO, în valoare totală de 1,13 miliarde de euro. Din această sumă, activele efectiv înghețate au fost evaluate la 288,93 milioane de euro.
Conform unui raport publicat în decembrie 2025 de Curtea de Conturi Europeană, dintre anchetele deschise între 2022 și 2024, 32 au condus la hotărâri definitive în 2024. Instanțele au stabilit prejudicii de circa 232 de milioane de euro, dar nu exista o metodologie consolidată pentru a determina cât parte din aceste sume se cuvine bugetului UE și dacă a fost încasată.
Raportorul Sturdza a propus statelor membre să aloce o fracțiune din sumele recuperate din fraudele cu TVA ca aport financiar suplimentar pentru EPPO. Această inițiativă a fost discutată în cadrul examinerii execuției bugetare pe 2025.
În timpul audierii, Schmudermayer a menționat că activitatea de încasare a creanțelor excede mandatului Parchetului European. Ea a îndrumat deputații să ceară explicații direct Comisiei Europene, instituție care nu a prezentat cifre detaliate privind fondurile recuperate la acea dată.
Eurodeputatul Sturdza (grupul ECR) a întrebat dacă un model de autofinanțare prin prelevarea unei procente din recuperările de fraudă cu TVA este fezabil și compatibil cu legislația actuală. Propunerea face parte din dezbaterile privind bugetul EPPO din 2025.
La finalul anului 2025, EPPO avea 3.602 anchete active, cu prejudicii estimate la peste 67,27 miliarde de euro. Dintre acestea, 45,01 miliarde de euro vizau fraude legate de TVA și taxe vamale. Aceste valori includ atât pierderi ale bugetului UE, cât și cele ale statelor membre.
Pe lângă măsurile de asigurare a probelor, înghețarea bunurilor are ca scop menținerea disponibilității acestora pentru viitoare confiscări. Calculul real al sumelor reintegrate la buget necesită monitorizarea ulterioară a proceselor de valorificare și încasare post-hotărâre judecătorească.
Auditorii europeanii au constatat că, din cele 302 anchete analizate, 202 fuseseră trimise în judecată, iar executivul european fusese informat despre acest aspect. Totuși, absența unui mecanism integrat a împiedicat urmărirea îndeaproape a sortății fondurilor dedicate Uniunii în cadrul celor 32 de dosare rezoluate definitiv.
Responsabilitățile sunt distincte: EPPO investighează crimele împotriva intereselor financiare ale UE și susține anchetele penale, OLAF realizează investigații administrative, iar Comisia garantează execuția corectă a bugetului. Pentru fraudele cu TVA, banii recuperați rămân de regulă în statele membre, putând însă afecta indirect baza de calcul a contribuțiilor naționale.
Ca răspuns la vulnerabilitățile identificate, Comisia Europeană a lansat în noiembrie 2024 un mecanism de monitorizare a dosarelor de cheltuieli UE. Curtea de Conturi a recomandat elaborarea, până la sfârșitul anului 2028, a unei metodologii standardizate pentru raportarea periodică a bunurilor valorificate și a fondurilor reintegrate la bugetul comunitar.