Miliarde de euro din PNRR sunt în joc, iar timpul rămas pentru salvarea fondurilor europene se scurge rapid. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Mihai Ghigiu a răspuns joi, 19 noiembrie, la Interviurile Adevărul, despre negocierile de ultim moment cu Comisia Europeană, reformele restante și șansele României de a evita pierderea unei părți importante din banii europeni.
Potrivit declarației ministrului, la interviu se vorbește despre recuperarea banilor din PNRR, pierderi deja înregistrate legate de legea salarizării unitare și de amânarea legii privind pensiile magistraților, cu risc de înjumătățire a ultimelor tranșe, Mihai Ghigiu preluând recent mandatul.
În deschiderea intervenției, Mihai Ghigiu mulțumește pentru invitație și salutul formal transmis în cadrul interviului.
Ministrul anunță riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro din PNRR și explică motivele acestei estimări.
Pentru ultimele două cereri de plată, august și septembrie, valoarea totală netă după scăderea prefinanțării de 6,4 miliarde este discutată, cu un scenariu pesimist de suspendare a circa 3,4 miliarde de euro, în curs de negociere și documentare suplimentară pentru reducere.
Motivul principal invocat pentru pierderi este jaloanele neîndeplinite, printre care legea salarizării și jalonul privind decarbonizarea, cu penalizări certe, alături de jaloane parțial realizate care atrag penalizări proporționale, exemplificate cu stocarea energiei regenerabile.
O a treia categorie ține de calitatea documentației, exemplificată cu lipsa în tabelul de raportare a Ministerului Dezvoltării a rubricii privind tipul de încălzire a locuințelor renovate, ceea ce blochează suma, cu două luni la dispoziție pentru clarificări după scrisoarea Comisiei.
Din suma de 3,4 miliarde, aproape un miliard este considerat pierdut aproape sigur din legea salarizării și decarbonizare, restul fiind supus penalizărilor și eforturilor de recuperare documentară.
Ministrul este întrebat despre proporția de absorbție a PNRR până în prezent.
PNRR a pornit cu circa 29 de miliarde de euro în 2021 și a fost redus la puțin peste 20 de miliarde prin renunțări la sume din împrumuturi la dobânzi avantajoase, Ministerul Mediului fiind menționat ca exemplu de renunțări importante.
Estimarea este de peste 70% absorbție după primirea cererilor cinci și șase, cu 3,4 miliarde în analiza internă confirmată de cererea cinci, plata în jurul datei de 20-21 decembrie și un răspuns pentru sumele suspendate în martie.
Plățile pentru sumele aprobate sunt anticipate pentru 20-21 decembrie, iar soluționarea sumelor suspendate este prognozată pentru martie.
Se evocă riscul unui adio de circa 30% din banii PNRR la o estimare simplificată.
Ministrul corectează estimarea, precizând că în raport cu cele 20 de miliarde rămase procentul real al sumelor suspendate va fi mai mic de 30%.
Este pusă întrebarea dacă mai pot fi recuperați bani din sumele suspendate.
Ministrul consideră recuperare posibilă pe zona de documente și explicații insuficiente, dar nu se așteaptă la recuperarea a trei sferturi din 3,4 miliarde, un miliard fiind deja pierdut, cu șanse de recuperare în anul viitor.
PNRR s-a încheiat la 31 august, astfel că discuțiile vizează justificări pentru reforme îndeplinite până la această dată, iar adoptarea legii salarizării după termen nu mai readuce banii.
Pentru 2027, fondurile disponibile sunt cele de coeziune, cu absorbție preconizată de circa 40% la autoritățile de management MIPE și niveluri mai mici la ADR-uri, unele apropiindu-se de 30%.
Ministrul descrie întâlniri cu ADR-urile, libertate acordată acestora pentru finanțarea cheltuielilor necesare și disparități de capacitate administrativă între agenții.
Este solicitată o explicație despre dificultățile de absorbție a fondurilor europene.
În fondurile de coeziune, România a atins aproape 90-100% în exercițiile anterioare, însă birocrația legislativă națională este identificată ca principal obstacol, în ciuda responsabilităților asumate la Bruxelles.
Ministrul recunoaște vina autorităților naționale pentru birocrație, nu a Bruxelles-ului, și menționează eforturile de simplificare ale MIPE.
Autoritatea de Audit este criticată pentru filozofia bazată pe suspiciunea de fraudă, care generează cereri suplimentare de documente.
Problema achizițiilor publice blochează circa un sfert din suma contractată pe o axă gestionată de MIPE, din cauza contestațiilor.
Contestațiile în achiziții publice generează întârzieri cronice, alimentate de frica funcționarilor de acuzații de netransparență.
Ministrul compară sistemul polonez de achiziții publice, simplu și controlat, ca referință.
Un regulament european privind achizițiile a intrat în procedură legislativă în septembrie și se va aplica direct, cu mare libertate pentru autoritățile contractante, schimbând accentul pe raportul calitate-preț.
Actuala practică favorizează prețul cel mai mic, cu risc de calitate slabă și achiziții repetate.
Capacitatea redusă a beneficiarilor publici mici, comune și orașe, de a implementa proiecte mari este identificată ca cauză a pierderii de fonduri.
Pe o axă, aproape jumătate din contractele semnate de un an nu au cereri de rambursare, ceea ce indică blocaje și riscuri de reziliere.
Problema consultanților este ridicată, cu actori fără experiență care complică proiectele beneficiarilor.
Ministrul admite că piața consultanței este heterogenă și că unii consultanți își schimbă rapid beneficiarii, ceea ce diluează învățarea și controlul calității.
Beneficiarii cer reglementarea pieței consultanței cu criterii minime, discuție pe care ministrul o ia în calcul fără a sugruma piața.
Orice persoană poate activa ca consultant la acest moment, iar ministrul consideră necesară o dezbatere pe atestare și competențe minime.
Capacitatea administrativă este esențială pentru viitorul plan, cu alocări de bani din bugetul național pentru pregătire, reguli N+10 și termene stricte de cheltuire.
2027 este descris ca an sărăcuț în fonduri europene, cu șase-șapte miliarde de euro estimate din fonduri de coeziune, plus alte instrumente.
Pe lângă coeziune, menționează fondurile SAFE, Fondul pentru modernizare și fondurile norvegiene și SEE de aproape 600 de milioane de euro.
Ministrul subliniază că fondurile nerambursabile vor fi mai mici decât în 2026 și încurajează depunerea cererilor de rambursare.
Pe programul de sănătate de 3,6 miliarde de euro, contractarea și rambursarea se situează aproape de jumătate de miliard, cu așteptarea creșterii cererilor de plată în 2027.
Cel mai mare eșec din PNRR este considerat pierderea fondurilor gratuite, circa un miliard și ceva de euro, care puteau sprijini investiții și viața oamenilor.
Legea salarizării este descrisă ca eșec colectiv, cu impact transversal, deși PSD deține Ministerul Muncii la momentul pierderii.
Ministrul explică rolul MIPE ca agregator și negociator, fără implementare directă, și detaliază discuțiile pe etapizarea legii salarizării în sănătate și educație.
Se discută despre tratamentul profesorilor în viitoarea lege a salarizării și despre necesitatea unor priorități clare și finanțare etapizată.
Există risc de pierdere de fonduri europene din cauza amendamentului Fritz, legat de scrisori trimise de partide și Guvern care induc suspiciuni la Comisie.
Ministrul estimează că răspunsul Comisiei privind cererea de plată 5 va veni în jurul datei de 30 noiembrie sau în primele zile din decembrie.
Este discutată reforma administrativ-teritorială ca nevoie pentru fondurile europene viitoare și pentru eficiența serviciilor publice.
Ministrul susține implicarea sociologilor, istoricilor, economiștilor și Academiei Române în definirea criteriilor, pentru a evita soluții care generează regres de servicii.
Perioada de comasare voluntară, cu ordonanță în transparență de către ministrul Stoica, este văzută ca exercițiu util pentru testarea uniunilor locale.
Se ridică problema referendumului pentru comasare voluntară, cu eforturi de simplificare procedurală și exemple de primari interesați de unire.
Ministrul descrie primari conștienți de limitele de dezvoltare și argumentează eficientizarea prin transport și servicii centralizate, exemplul școlilor mici.
Se discută despre riscul de moțiune de cenzură anunțată de AUR și UDMR în cazul adoptării reformei prin angajarea răspunderii și despre presiunile politice.
Ministrul subliniază necesitatea unei dezbateri ample înainte de asumarea răspunderii și respinge criteriul unic al populației, cerând un set multidimensional de criterii.
Ierarhia decizională în Guvern este clarificată: primul-ministru Luca Niculescu este șeful Guvernului, iar vicepremierul Marian Neacșu coordonează politic miniștrii PSD, inclusiv MIPE.
Ministrul comentează despre posibilitatea colaborării viitoare cu PNL și dificultatea cooperării cu USR.
Se face bilanțul evoluției României și al rolului PSD în aderarea la NATO, UE, Schengen și perspectivele de aderare la OCDE, cu un jalon rămas de îndeplinit.