Liderii europeni resping cu tărie ideea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, propusă într-un context de negocieri inițiate de administrația americană a președintelui Donald Trump. Mesajul trimisului special al SUA, Jared Kushner, privind crearea unui „mediu de securitate mai stabil și mai previzibil” a fost criticat aspru la Paris, în cadrul unei reuniuni G7, unde înalta reprezentantă pentru politică externă a UE, Kaja Kallas, a afirmat că Europa nu are nevoie de o nouă structură, ci de restabilirea celei existente. „Singura care încalcă această arhitectură de securitate este Rusia”, a precisat Kallas, atrăgând atenția că lipsa de concesii clare din partea Moscovei va duce la continuarea atacurilor.
Miniștrii de externe german și polonez, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au consolidat poziția europeană. Ministrul german, Johann Wadephul, a declarat că nu este nevoie de o arhitectură nouă, ci de cea existentă, iar von der Leyen a avertizat, într-o vizită în România, că discuțiile despre viitorul securității continentale pot avea loc doar după obținerea unui armistițiu în Ucraina și cu prezența activă a Europei la masă. Ministrul polonez, Radosław Sikorski, a calificat ca „imposibil” orice aranjament privind viitorul Ucrainei negociat peste capul Europei.
Atitudinea fermă a europenilor vine în urma unor evenimente recente care au șocat aliații transatlantici. În octombrie, Trump a încheiat un acord privind livrările de motorină cu Vladimir Putin, a relaxat sancțiuni și a atacat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Succesiunea rapidă a acestor gesturi a reaprins temerile că SUA și Rusia ar putea negocia un acord secret care să favorizeze capitularea Ucrainei. Mesajul lui Kushner, care a pus accent pe „decenii de neîncredere” și a omis invazia rusă, a fost interpretat ca o încercare de a ocoli NATO.
Experții securității, inclusiv Judy Dempsey de la Carnegie Europe și Natia Seskuria de la RUSI, consideră că insistența Rusiei asupra unei noi arhitecturi de securitate, invocând „cauzele profunde” (extinderea NATO) și dorința pentru un drept de veto asupra aderărilor, este un manevră politică. Scopul este de a diminua importanța viitorului Ucrainei, de a divide aliații NATO și de a obține influență asupra deciziilor europene. Moscovita respinge armistițiul și trupele occidentale în Ucraina, intensificând în schimb atacurile înainte de iarnă.
În răspuns la îngrijorările exprimate, Statele Unite și Europa au publicat o declarație comună înaintea roundului de negocieri de pace de la Abu Dhabi, reafirând că un NATO puternic va rămâne elementul central al apărării colective euro-atlantice. Europa insistă ca războiul din Ucraina să fie soluționat pe baza respectării acordurilor internaționale existente, inclusiv a Actului Final de la Helsinki, a Cartei de la Paris și a Memorandumului de la Budapesta, prin care Rusia a fost acuzată de multiple încălcări.