Europa riscă să intre în prima „dunkelflaute” (acalmie întunecată) a anului, fenomen caracterizat prin o perioadă prelungită de vreme rece, înnorată și lipsă de vânt, care frânează producția de energie solară și eoliană. Condițiile meteorologice adverse cresc consumul de energie, pe fondul temperaturilor scăzute, determinând simultan explozia prețurilor la electricitate pe continent.
„Dunkelflaute” apare de obicei între octombrie și februarie în nordul Europei, agravat de zilele scurte, norii densi și ceață. Episoadele care durează mai multe zile sunt rare, dar le obligă rețelele energetice să se bazeze pe surse de rezervă scumpe, precum gazele naturale. Potrivit Bloomberg, prețurile energiei pentru ziua următoare în Germania au depășit 300 de euro pe megawatt-oră joi, 29 octombrie, aproximativ dublul mediei lunii octombrie. La vârful consumului de seară, tarifele orare au trecut de 500 de euro.
Impactul asupra producției fotovoltaice este simțit și la nivel individual. Un proprietar din Marea Britanie, care deține un sistem de 12 panouri solare (capacitate totală 6,36 kW) și o baterie de stocare, a raportat miercuri, 4 noiembrie, o producție de doar 10,90 kWh, fiind obligat să preia 27,40 kWh din rețea. Ziua următoare, 5 noiembrie, sub cer complet acoperit, producția a scăzut la 2,40 kWh, iar prelevarea din rețea a fost de 20,60 kWh. Proprietarul a descris situația ca fiind „extrem de descurajantă”, având în vedere investiția făcută în sistemul solar, deși expecta ca panourile să funcționeze mai eficient odată cu risipirea norilor.
Statisticile confermează declinul sezonier: în UE, ponderea energiei solare în producția electrică a atins 25,4% în iunie, scăzând la 13,2% în octombrie. Cu toate acestea, furnizorul Good Energy menționează că sistemele casnice din Marea Britanie pot genera iarna 25-35% din producția anuală, oferind o „plasă de siguranță” pentru facturi. Scăderea producției solare coincide de obicei cu o creștere a producției hidroenergetice, care a început să urce în UE din octombrie anul trecut.
Energiile alternative joacă și un rol crucial în gestionarea vârfurilor de consum provocate de valurile de căldură. Analiza Ember arată că, la sfârșitul iulie, cererea de electricitate a crescut cu până la 28% în Italia, 23% în Ungaria, 14% în Franța și 13% în Spania. Energia solară a fost singura sursă majoră care a funcționat „mai bine decât de obicei” în aceste condiții, cu producția zilnică medie fiind cu 17% mai mare în Franța și Ungaria comparativ cu zilele tipice din iunie-iulie. O locuință obișnuită din Marea Britanie cu panouri solare a produs suficientă energie pentru a alimenta un aparat de aer condiționat cinci ore pe zi în timpul caniculei.
Contrastul este evident în cazul surselor care depind de apă. În august, Polonia a fost nevoită să reducă producția de la centralele pe cărbune, care necesită apă pentru răcire, după ce nivelul râului Vistula a scăzut critic. Măsura a scos temporar din sistem 1,3 GW, suficient pentru peste un milion de gospodării, reprezentând aproximativ 2% din capacitatea energetică actuală a țării.
Prețurile energiei electrice au depășit 500 de euro/MWh în Germania.
Potrivit Euronews, Europa riscă să intre în primul episod important de „dunkelflaute” din 2026, declanșat de vremea rece, înnorată și lipsa vântului. În 29 octombrie 2026, prețurile pentru ziua următoare au depășit 300 de euro/MWh, dublul mediei lunii, cu vârful depășind 500 de euro/MWh în orele de seară.
Un proprietar din Marea Britnie cu 12 panouri solare a anunțat, potrivit Euronews, că producția sa a scăzut dramatic la începutul lunii noiembrie. Proprietarul, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru Euronews: „Aproape că nu mai producem energie”.