ACTUALIZARE Marco Rubio anunță progrese în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război a Ucrainei și Europei
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat duminică că s-au înregistrat progrese în discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate a Ucrainei și a Europei după încheierea războiului cu Rusia, scrie AFP, citată de Agerpres. Rubio și-a exprimat speranța că negocierile programate în cursul săptămânii curente la Abu Dhabi vor genera noi evoluții privind viitorul regim de securitate post-conflict.
Oficialul american a declarat pentru agenția franceză că problemei garanțiilor de securitate pentru Ucraina i se acordă o atenție constantă în cadrul negocierilor, aceasta fiind un subiect central al dialogului pentru încheierea ostilităților. „O întrebare cheie este: cum va arăta arhitectura de securitate post-război a Ucrainei și, mai larg, a continentului european?”, a punctat Rubio, relevând focusul diplomației americane pe structurarea noului echilibru de forțe.
Secretarul de stat american a apreciat că administrația lui Donald Trump a realizat progrese în conturarea unui posibil sistem de securitate pentru perioada de după conflict. El a clarificat că ceea ce a menționat președintele Trump despre un acord „mare și frumos” se referă la progresul în privința modului în care va arăta această arhitectură de securitate post-conflict, transmite AFP.
Rubio a precizat însă că nu există deocamdată un acord finalizat și a lăsat ușa deschisă pentru evoluții suplimentare. „Nimic nu a fost finalizat încă”, a declarat secretarul de stat american duminică, adăugând: „Poate că se vor putea face progrese la Abu Dhabi”, rezonează cu temerile anterioare ale Europei privind procesul exclusiv.
Statele Unite vor fi reprezentate la discuțiile din Abu Dhabi de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump.
Contextul general al negocierilor include temerile europenilor și ucrainenilor, care suspectează că un asemenea aranjament ar putea fi negociat fără participarea lor directă, ca răspuns la declaratiile președintelui Trump din joi despre posibilitatea unui acord amplu cu Rusia care ar putea cuprinde întreaga Europă.
ACTUALIZARE Europa refuză negociarea securității post-război cu Rusia înainte de pace
Europa refuză să negocieze arhitectura de securitate post-conflict cu Rusia înainte de stabilirea unui acord de pace în Ucraina, conform unor oficiali europeni citați de Washington Post. Țările europene nu intenționează să poarte negocieri cu Rusia privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului înainte de încetarea focului în Ucraina, relatează Washington Post.
Jared Kushner, emisarul lui Trump, a propus organizarea de negocieri multilaterale între Rusia și țările europene privind securitatea post-război. Kushner ia în calcul utilizarea Consiliului NATO-Rusia, activitate suspendată din 2014, ca model pentru aceste discuții.
Un oficial al unei țări aliate SUA a subliniat pentru Washington Post: „Mai întâi trebuie încheiat un acord de pace privind Ucraina și abia apoi un acord privind arhitectura de securitate”. Un oficial de rang înalt al unei mari țări europene a confirmat că poziția este ca aceste chestiuni să fie discutate doar după încheierea războiului.
Există un consens extins în Europa asupra poziției că discuțiile trebuie să fie precedate de o încetare a focului, deși inițiativa lui Kushner este susținută în principiu. Discuțiile concrete cu europenii ar putea începe dacă vor fi înregistrate progrese la reuniunea trilaterală dintre SUA, Ucraina și Rusia, programată pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi.
Oficialul american a declarat: „Abordarea aceasta implică multe riscuri pentru noi, dar e mai bine să participăm la discuții decât să stăm deoparte... Nu vor fi negocieri ușoare”.
Donald Trump a anunțat o întâlnire probabilă cu Vladimir Putin și Xi Jinping la summitul APEC de la Shenzhen, în 18-19 noiembrie, citat de Agerpress. Liderul american a precizat că va discuta despre denuclearizare și încheierea războaielor din Iran și Ucraina. Potrivit Wall Street Journal, Putin a cerut întâlnirea pentru a discuta o soluție favorabilă Moscovei în Ucraina, în timp ce Kievul se teme că ar putea fi sacrificat.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat duminică, înainte de a pleca la G7 de la Paris, că „nimic nu a fost finalizat încă”, dar a anticipat progres la Abu Dhabi. Rubio a explicat că progresele vizează modul în care va arăta arhitectura post-conflict, reconfirmând temerile europenilor privind procesul exclusiv.
Donald Trump promisese anterior un acord „foarte mare” cu Rusia, care ar putea cuprinde întreaga Europă, declarații care au neliniștit aliații. Volodimir Zelenski a respins ideea discuțiilor despre infrastructura de securitate euro-rusă înainte de stoparea războiului, avertizând asupra pericolului unei „Ialta 2.0”.
Kushner a anunțat pe X cinci piloni pentru viitoarele negocieri: consultări permanente, canale de criză, transparență militară, reducere risc de escaladare și cadru durabil.
Oficiali europeni de rang înalt vor participa la negocierile din Abu Dhabi, într-o încercare de a întări poziția Kievului și de a împiedica Rusia să redeseneze securitatea Europeană. Discuțiile au fost inițial gândite strict trilaterale, dar consilierii de securitate ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, precum și ai Comisiei Europene și NATO, vor lua parte la sesiuni.
Miza este uriașă pentru că Rusia cere să aibă cuvântul în chestiuni de suveranitate europeană, percepută de guvernele europene ca o revenire la sferele de influență. Guvernele europene insistă că orice discuție privind securitatea Europei, dincolo de Ucraina, poate veni doar după negocierile de pace cu Kievul.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat la RTL că europenii i-au transmis mediatorului american că nicio discuție nu poate ignora așteptările Europei. Delegația Ucrainei va fi condusă de Rustem Umerov, în timp ce cea rusă va include Serghei Riabkov și Vladimir Medinski.
Europa se confruntă cu dificultatea de a stabili o abordare coordonată, premierul italian Giorgia Meloni criticând modul „dezarticulat” în care acționează continentul.
Negocierile privind soarta Ucrainei sunt programate să aibă loc săptămâna viitoare, la Abu Dhabi, într-un context în care Europa se teme că Statele Unite și Rusia ar putea decide sortiul continentului în secret, fără consultarea aliaților. Președintele american Donald Trump a susținut că va fi încheiat un acord „mare și frumos” cu Rusia, care ar putea implica nu doar Ucraina, ci „întreaga Europă”, dar anunțul a stârnit îngrijorare atât la Kiev, cât și în marile cancelarii occidentale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat ferm la aceste perspective, declarând: „Nu vreau să asistăm la o nouă Ialta”, referindu-se la Conferința din 1945 prin care marile puteri și-au împărțit sferele de influență în Europa după Al Doilea Război Mondial. Liderii europeni tem că ar putea fi negociată o nouă arhitectură de securitate a Europei în secret. Una dintre temerile concrete este ca Vladimir Putin să ceară retragerea NATO la granițele din 1997, ceea ce ar echivala cu scoaterea Alianței din Estul Europei, inclusiv din România, Polonia și statele baltice. Rusia a formulat aceeași cerere în decembrie 2021, înainte de invazia din Ucraina, însă liderii UE au avertizat că nu vor accepta nicio înțelegere semnată în secret de Donald Trump și Putin. Statele din Flancul Estic NATO așteaptă acum cu îngrijorare anunțul Pentagonului privind menținerea sau retragerea trupelor americane. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că planurile „Coaliției de Voință” de a desfășura exerciții militare în ajunul discuțiilor de la Abu Dhabi confirmă că europenii nu au ce căuta la masa negocierilor. Zaharova a subliniat că exercițiile încep chiar înainte de reluarea consultărilor tripartite Rusia-SUA-Ucraina, ceea ce ar demonstra că „Occidentul rămâne refractar la luarea în considerare a preocupărilor legitime ale Rusiei în materie de securitate și continuă să alimenteze spirala escaladării.” Oficiala rusă a acuizat Londra și Parisul că mizează pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a menține un punct de sprijin și a provoca o „înfrângere militară” a Rusiei. Moskva a reiterat că prezența contingentelor militare străine în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă fac parte din „Coaliția de Voință” sau o altă asociație, definind acest scenariu ca pe o intervenție militară și o escaladare accentuată a conflictului. Zaharova a avertizat că Forțele Armate Ruse consideră orice formațiuni militare prezente în Ucraina drept ținte legitime, avertizând asupra riscurilor și consecințelor. „Responsabilitatea pentru escaladare va reveni în întregime celor care continuă să conceapă aventuri militare nesăbuite împotriva Rusiei, într-o încercare zadarnică de a provoca o «înfrângere strategică» țării noastre”, a concluzionat ea. În contextul acestor tensiuni, aproximativ 2.800 de militari din zece țări aliate ale Kievului urmează să participe, pentru prima oară, în perioada 9-22 noiembrie, la exercițiul „Koalicja” în Polonia. Forța Multinațională pentru Ucraina este condusă de Franța și Regatul Unit și își testează capacitatea de operațiuni comune.