România a înregistrat cea mai semnificativă scădere a raportului dintre prețurile locuințelor și veniturile gospodăriilor din Uniunea Europeană între 2015 și 2025, valoarea acestuia scăzând cu 42,8%, conform datelor publicate de Eurostat la 9 noiembrie Economistul.ro. Această reducere reflectă faptul că veniturile gospodăriilor au crescut mai rapid decât prețurile locuințelor, nu că imobilele s-au ieftinit.
În același deceniu, indicele prețurilor locuințelor noi și existente din România a urcat de la 100 la 164,8, ceea ce echivalează cu o creștere de 64,8% Economistul.ro. Indicatorul Eurostat compară evoluția relativă a celor doi indici, nu nivelurile absolute de preț. Astfel, o scădere a raportului prețuri-venituri coexistă cu o scumpire reală a locuințelor.
Calculul se bazează pe venitul disponibil brut ajustat al gospodăriilor pe locuitor, un indicator care include transferurile sociale în natură și nu reprezintă salariul net individual sau suma primită de fiecare persoană Economistul.ro. Prețurile sunt calculate pe baza tranzacțiilor reale încheiate în fața notarilor, incluzând atât locuințele noi, cât și pe cele existente, și includ valoarea terenului Economistul.ro.
La nivelul UE, raportul prețuri-venituri a crescut cu 6,8% în deceniu, cu majorări în 17 state membre și scăderi în zece. Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere (60,8%), urmată de România la polul opus al evoluției, după care se clasează Finlanda (-25,2%) și Bulgaria (-16,2%) în topul reducerilor Economistul.ro.
Deși indicatorul sugerează o îmbunătățire a relației dintre prețuri și venituri la nivel național, el nu reflectă dificultatea individuală de achiziție. Nouta nu calculează avansul necesar, rata creditului sau numărul de ani de venit pentru a cumpăra o locuință, iar prețurile medii pot ascunde diferențe majore între localități și tipuri de imobile Economistul.ro.