Criza locuințelor din UE se adâncește: Eurostat arată că, între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% iar chiriile cu 25%, în timp ce România înregistrează cea mai mare rată de supraaglomerare din Uniune (40,7% în 2024). În cadrul unei conferinţe la Dublin, CESE şi experţii europeni au cerut măsuri coordonate - extinderea ofertei de locuinţe accesibile, investiţii, simplificarea procedurilor şi protecţia persoanelor vulnerabile - pentru a transforma constatările în acţiuni concrete. Citește articolul integral pe adevarulfinanciar.ro
România a înregistrat cea mai mare scădere a raportului prețuri–venituri din UE în ultimul deceniu (cu 42,8% între 2015 și 2025), în timp ce locuințele s-au scumpit cu 64,8%. Indicatorul nu arată însă câți ani de venit îi sunt necesari unui cumpărător și nu clasează țările după nivelul absolut al accesibilității locuințelor. Raportul dintre prețurile locuințelor și venitul gospodăriilor pe locuitor a scăzut cu 42,8% în România între 2015 și 2025, cea mai mare reducere din Uniunea Europeană, arată datele prezentate de Eurostat la 9 noiembrie. În același deceniu, prețurile locuințelor au crescut cu 64,8%. Raportul a coborât pentru că venitul utilizat în calcul a avansat mai repede decât prețurile, nu pentru că locuințele s-ar fi ieftinit. 1. România a avut cea mai mare reducere a raportului prețuri–venituri din UE între 2015 și 2025, de 42,8%. Scăderea privește evoluția relativă a prețurilor și veniturilor, nu prețul de cumpărare al unei locuințe. 2. Prețurile locuințelor noi și existente au crescut cu 64,8% în România în același interval. Venitul utilizat de Eurostat a crescut mai repede, ceea ce explică scăderea raportului. 3. În 2025 față de 2024, raportul din România a scăzut cu aproximativ 0,3%. Rezultatul pe zece ani nu descrie ritmul ultimului an și nu arată că indicatorul a coborât în fiecare an.
4. În UE, raportul a crescut cu 6,8% în deceniu, cu majorări în 17 state și scăderi în zece. Portugalia a avut cea mai mare creștere, de 60,8%; după România, cele mai mari reduceri au fost în Finlanda și Bulgaria. La nivelul UE, raportul era cu 6,8% mai mare în 2025 decât în 2015. El a crescut în 17 țări și a scăzut în zece. Portugalia a înregistrat cea mai mare majorare, de 60,8%, urmată de Țările de Jos, cu 34,3%, și Ungaria, cu 26,5%. După România, cele mai mari reduceri au fost în Finlanda, de 25,2%, și Bulgaria, de 16,2%. Aceste comparații arată schimbarea față de punctul de pornire al fiecărei țări, nu unde sunt cele mai ieftine locuințe în raport cu nivelul veniturilor. România a înregistrat cea mai mare scumpire a locuințelor din Europa: prețurile au crescut cu 14,4% în 2025 România rămâne a patra cea mai accesibilă piață rezidențială din Europa, deși prețurile au crescut cu 14,4% în 2025
5. Calculul folosește venitul disponibil brut ajustat al gospodăriilor pe locuitor, nu salariul mediu sau venitul fiecărei familii. Indicatorul nu măsoară avansul, rata unui credit sau numărul de ani de venit necesari pentru a cumpăra o locuință. Indicatorul compară evoluția prețurilor cu cea a veniturilor, prin raportarea a doi indici. Când venitul crește mai repede decât prețurile, raportul scade. Pentru România, rezultatul arată o îmbunătățire a acestei relații față de 2015, fără să însemne că efortul financiar al fiecărei familii s-a redus cu 42,8%. Seria anuală a prețurilor arată că indicele total pentru România a urcat de la 100 în 2015 la 164,82 în 2025, echivalentul unei scumpiri de 64,82%, rotunjită la 64,8%. Calculul include locuințe noi și existente. Creșterea prețurilor poate coexista astfel cu scăderea raportului prețuri–venituri. În seria raportului prețuri–venituri, indicele României are valoarea 174,92 în 2015, 100,26 în 2024 și 100 în 2025, anul de referință al seriei. Comparația dintre 2025 și 2015 dă o reducere de aproximativ 42,8%. Față de 2024, scăderea este de circa 0,3%, în acord cu rata anuală publicată de Eurostat. Alegerea anului de referință pentru indice nu schimbă variația procentuală dintre două perioade. Venitul din calcul provine din conturile naționale. Venitul disponibil brut ajustat include transferurile sociale în natură, precum servicii individuale furnizate gospodăriilor de administrațiile publice și organizațiile fără scop lucrativ. Nu este salariul net și nici suma de bani primită de fiecare persoană. Exprimarea pe locuitor nu arată distribuția veniturilor între gospodării. Pentru prețuri, metodologia României folosește tranzacțiile cu locuințe cumpărate de gospodării din întreaga țară. Institutul Național de Statistică preia prețurile efective din contractele încheiate în fața notarilor și caracteristicile proprietăților. Sunt incluse locuințele noi și existente și valoarea terenului. Indicele nu reprezintă o medie a prețurilor cerute în anunțuri sau un preț pe metru pătrat pentru un anumit oraș. Pentru un cumpărător, posibilitatea efectivă de a cumpăra depinde și de propriul venit, de prețul locuinței dorite și de finanțare. Indicatorul nu calculează avansul, rata creditului sau numărul de ani de venit necesari achiziției. Datele se încheie în 2025 și arată o tendință națională pe deceniu; ele nu demonstrează că achiziția a devenit ușoară pentru toate gospodăriile. https://2eu.brussels/ro/news/raportul-dintre-preturile-locuintelor-si-venituri-a-scazut-cu-42-8-in-romania
România are cea mai mare rată din UE a supraaglomerării locuințelor în rândul tinerilor Eurostat: venitul real pe locuitor a crescut cu 0,1% în UE în trimestrul II 2026, iar rata economisirii a scăzut România a avut cele mai mari scumpiri anuale din UE la electricitate și gaze pentru gospodării în primul semestru