Data de 16 noiembrie reunește diverse evenimente de impact global, de la victorii militare istorice și momente de cotitură politică până la invenții revoluționare și repere culturale, inclusiv pagini importante de istorie militară și electorală din România.
La 16 noiembrie 1485, Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a obținut o victorie împotriva armatei otomane în Bătălia de la Cătlăbuga. Această confruntare a făcut parte din eforturile de apărare a independenței Moldovei în fața expansiunii Imperiului Otoman. Succesul pe câmpul de luptă a fost asigurat de tactica militară superioară a lui Ștefan cel Mare și de sacrificiul oștenilor, consolidând astfel prestigiul internațional al țării
La 16 noiembrie 1816 s-a născut poetul Andrei Mureșanu, figură centrală a Revoluției de la 1848 și autorul poemului „Un răsunet”, cunoscut ulterior ca „Deșteaptă-te, române!”.
La 16 noiembrie 1849, scriitorul Fiodor Dostoievski a fost condamnat la moarte de un tribunal militar rus pentru participarea la cercul intelectual secret al lui Petrașevski, considerat anti-guvernamental și subversiv. În ultima secundă înainte de execuție, pedeapsa a fost comutată printr-un ordin imperial, Dostoievski fiind condamnat la patru ani de muncă silnică (katorga) și exil în Siberia, experiență care a influențat profund opera viitorului romancier.
La 16 noiembrie 1855, David Livingstone, explorator și misionar scoțian, a devenit primul european care a ajuns la cascada de pe fluviul Zambezi, la granița actuală dintre Zambia și Zimbabwe. Livingstone a botezat obiectivul Cascada Victoria în onoarea Reginei Victoria a Regatului Unit, acesta fiind cunoscut de localnici sub numele de Mosi-oa-Tunya („Fumul care tună”). Descoperirea a stimulat interesul european pentru explorarea Africii Centrale.
La 16 noiembrie 1916, Comandamentul Suprem român a lansat „Bătălia pentru București” (cunoscută și ca Bătălia de la Neajlov-Argeș sau Manevra de la Flămânda), o operațiune militară complexă menită să salveze Capitala de ocuparea de către Puterile Centrale în Primul Război Mondial. În contextul ofensivelor germane și austro-ungare conduse de feldmareșalul August von Mackensen și după pierderile din Transilvania, trupele române se aflau într-o situație critică, fiind epuizate și copleșite numeric și tehnic. Cu frontul prăbușindu-se, Bucureștiul reprezenta ultimul bastion capabil să oprească inamicul în Muntenia. Operațiunea de apărare a fost concepută de generalul Constantin Prezan. Planul strategic presupunea o contraofensivă riscantă pe aliniamentul râurilor Neajlov și Argeș, atacând forțele lui Mackensen dinspre nord-vest și nord-est pentru a tăia liniile de comunicație inamice și a surprinde trupele germano-bulgare. Deși bătălia a început cu reușite inițiale și s-au purtat lupte intense în satele din județele Ilfov, Giurgiu și Teleorman, planul a eșuat în final din cauza unor factori critici. Eșecul operațiunii a condus la intrarea trupelor germane în București la 6 decembrie 1916. Guvernul și familia regală s-au retras spre Moldova, unde frontul a fost stabilizat ulterior cu ajutorul Rusiei.
La 16 noiembrie 1945, actul constitutiv al UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) a fost semnat în cadrul Conferinței de la Londra. Documentul fondator a intrat în vigoare la 4 noiembrie 1946.
Uniunea Sovietică a lansat la 16 noiembrie 1965 sonda Venera 3, prima misiune în care un obiect creat de om a ajuns pe suprafața unei alte planete, Venus.
Primul tronson al Magistralei 1 a metroului din București, cu o lungime de 8,1 kilometri, a fost dat în folosință experimental la 16 noiembrie 1979, legând stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi prin Grozăvești, Eroilor, Izvor și Piața Unirii. Ideea unui metrou în București datează din 1908, când Dimitrie Leonida a abordat subiectul în lucrarea de licență, însă lucrările de construcție au început efectiv în anul 1975. Stațiile Grozăvești, Eroilor, Izvor și Piața Unirii au fost numite după zonele și piețele din proximitate, în timp ce capetele de linie au primit denumiri inspirate de fabricile din zonă.
La 16 noiembrie 2001 a fost lansat filmul „Harry Potter și piatra filozofală”, devenind un reper al culturii populare contemporane.
Pe 16 noiembrie 2014, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, Klaus Iohannis a câștigat scrutinul cu 54,43% din voturi, înfrângându-l pe Victor Ponta, care a obținut 45,56%.