Expert: Neacșu este omul puternic din PSD, Grindeanu nu se teme de el, ci de administrare

Rectorul Marian Preda și Sorin Grindeanu interpretează extinderea puterii lui Neacșu diferit: primul vede un lider administrativ care evită politica, al doilea subliniază colaborarea perfectă cu premierul.

Expert: Neacșu este omul puternic din PSD, Grindeanu nu se teme de el, ci de administrare

Într-o analiză pentru Digi24, Marian Preda, rectorul Universității din București, a opinat că, deși Marian Neacșu are o influență considerabilă în Guvern și în PSD, este puțin probabil ca acesta să încerce să preia conducerea partidului de la Sorin Grindeanu. Preda consideră că vicepremierul preferă să exercite puterea din zona administrativă, evitând expunerea publică asociată funcției de președinte al PSD. Conform său, influența lui Neacșu asupra deciziilor din partid va crește semnificativ, dar el rămâne un lider pe administrație. Interogat direct dacă Sorin Grindeanu ar trebui să se teamă că Marian Neacșu ar putea deveni un pol de putere capabil să-i dispute conducerea PSD, Marian Preda a apreciat că un astfel de scenariu este puțin probabil, cel puțin pe termen scurt. Rectorul a structurat nucleul decizional explicând: „Avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu”. El a observat că Neacșu „a fost întotdeauna în grupul acela de lideri ai PSD care mergea în față”, fără a înspre funcția de președinte al partidului, dar își întărește puterea în culise. Diferențierea dintre puterea formală și cea administrativă este subtilă, dar crucială pentru înțelegerea dinamicii din PSD. În opinia rectorului, tocmai poziția pe care Neacșu o ocupă în prezent îi oferă o influență considerabilă, fără costurile politice și expunerea asociate conducerii unui partid. Acest aspect îi permite să își consolideze autoritatea fără a declanșa conflicte deschise pentru vârful ierarhic. Preda a refuzat ipoteza că Neacșu ar dori să preia ștafeta în fruntea partidului, având în vedere presiunile impuse de statutul de lider politice: „De ce ar schimba Marian Neacșu chestiunea asta? De ce ar veni șef de partid ca să-i ceară toată lumea declarații, să-i ceară socoteală și să-l atace? La Guvern, după părerea mea, e mai degrabă în elementul lui”. Cu toate acestea, nu există îndoială că, de acum încolo, va influența jocurile de putere din PSD mai mult decât înainte. Autoritatea lui Neacșu nu este o noutate absolută, ci rezultatul mai multor ani de activitate în poziții-cheie. Rectorul a subliniat că, de-a lungul ultimelor guvernări, Neacșu a fost constant în cercul liderilor influenți ai PSD, fără a urmări însă funcția supremă în partid. Întârzierea sa în a ajunge președinte a fost marcată chiar de excluderea sa temporară din graficul de putere de către Liviu Dragnea, la un moment dat. Experiența acumulată îi permite lui Neacșu să gestioneze eficient un sistem administrativ complicat. Capacitatea sa de a identifica soluții în această complexitate cântărește adesea mai mult decât vizibilitatea politică. „În administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema sau cel puțin știu cum se poate rezolva problema l-a avantajat mult pe Marian Neacșu, care n-a fost un lider politic de ieșit în față, de televizor, de declarații. Și atunci și-a câștigat pas cu pas o autoritate a celui care, dacă vorbește ceva, probabil rezolvă”, a explicat Preda. Publicarea deciziei de preluare a controlului administrativ de către Neacșu nu face decât să consfințească un proces deja început. Rectorul a remarcat că acesta este, într-adevăr, „omul numărul unu administrativ” al PSD, confirmând poziția de bază a partidelor în ceea ce privește gestionarea banilor publici și a proiectelor. Puterea lui Neacșu s-a consolidat treptat, devenind semnificativă în guvernele anterioare. Fiind mereu vicepremier și deținând portofolii concrete, el a reușit să se impună ca principal om al PSD în structurile guvernamentale, chiar și atunci când PSD nu deținea exclusiv majoritatea. Influența sa este acum la cote maxime în istoria recentă a administrației române. Configurația actuală este interpretată de Marian Preda ca o recunoaștere a faptului că, în ciuda prezenței unor miniștri independenți desemnați de președintele României, guvernul este un guvern PSD. Măsura acordată lui Neacșu reflectă dorința PSD de a avea controlul total asupra resurselor și deciziilor administrative, pentru a evita ca lucrurile să scape de sub controlul politic. Neacșu va respecta liniile directoare stabilite la nivelul conducerii politice, însă va avea un rol determinant în executare. El va activa în strânsă legătură cu Sorin Grindeanu, Olguța Vasilescu, Cătălin Manda și poate cu fosta conducere, garantând că deciziile politice sunt implementate așa cum li se cere, cu consultarea prealabilă a premierului Luca Niculescu. Nu există dovada unui conflict personal între liderii PSD privind noile atribuții ale vicepremierului. Dimpotrivă, se pare că există un consens tacit în privința modului în care vor fi gestionate bugetele și resursele, prin prisma nevoii de transparență și eficiență înaintea elaborării bugetului anual. Perspectiva lui Marian Preda este cea a unui expert care înțelege mecanismele interne de la București. Influența lui Neacșu rămâne, în esență, una administrativă, dar care se intersectează tot mai strâns cu strategia politică. Chiar dacă Sorin Grindeanu rămâne liderul de facto al formațiunii, Neacșu deține cheia executării acestei voințe. Analiza oferită de rectorul Universității din București este relevantă pentru înțelegerea contextului politic actual din România, unde puterea reală pare să se concentreze tot mai mult în mâinilor celor care controlează bugetele, nu doar pe cele care dețin titlurile oficiale. Din această perspectivă, nu ne aflăm în fața unei lovituri de stat parlamentare sau a unei crize de liderat în PSD, ci în fața unei consolidări a tiparului administrativ clasic românesc. Liderul formal comandă, dar cel care execută și controlează banii dictează ritmul efectiv al schimbărilor în societate.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: