Atacul armat din Cracovia, Polonia, și cel dejucat recent într-o școală din Bistrița, România, au readus în centrul atenției modul în care tinerii radicalizați de extremă dreaptă ajung la acțiuni violente. Analistul Cătălin Buciumeanu explică pentru „Adevărul” cum se propagă aceste modele peste granițe, chiar și în absența unor legături directe între atacatori, evidențiind mecanismele psihologice și digitale ale radicalizării contemporary.
Autorul atacului din Cracovia, Michał O., un tânăr de 25 de ani, pratician de tir sportiv, a ucis cel puțin opt persoane, printre care propriii părinți și sora sa, înainte de a comite carnagiul în piața centrală, unde a rănit alte 15 persoane până a fost neutralizat de un polițist. Vecinii și foștii colegi îl descriu ca fiind introvertit, retras și depresiv, iar ancheta poloneze investighează posibilitatea ca acesta să fi fost un ultranaționalist adept al extremei drepte, o etichetă confirmată preliminar de ministrul de Interne al Poloniei.
Potrivit analistului Cătălin Buciumeanu, singurătatea nu produce automat fascism, dar poate deveni un factor de vulnerabilitate care transformă o nemulțumire personală într-o explicație politică. „O ideologie extremistă îi oferă individului o explicație simplă pentru această experiență: nu tu ești responsabil pentru propriile eșecuri. De vină este un grup, o categorie socială, o minoritate sau un sistem”, explică expertul. Acest proces convertește neputința individuală într-o promisiune de putere colectivă, oferind victimelor izolării sociale identitate și apartenență.
Rolul algoritmilor și al comunităților închise este crucial în accelerarea procesului. Algoritmii amplifică expunerea la conținut extremist, în timp ce comunitățile virtuale validează convingerile și conferă legitimitate violenței. Studii recente, inclusiv o metaanaliză din 2026, indică o asociere pozitivă, deși modestă, între expunerea mediatică și radicalizarea violentă, sugerând că mediul online consolidează procese deja existente și normalizează violența prin simboluri și limbaj misogin sau naționalist radical.
Polonia nu este singura țară afectată de acest fenomen transnațional. În România, un atac similar a fost dejucat luna trecută la Bistrița, de către un minor care a folosit o cagula, o căști militară și a postat mesaje cu însemne legionare. Ambii atacatori nu fac parte dintr-o organizație comună, ci consumă același repertoriu simbolic și comportamental oferit de comunitățile digitale internaționale. Raportul Europol TE-SAT 2026 confirmă o fragmentare a peisajului extremist și o suprapunere a ideologiilor de extremă dreaptă în Europa.
În fața acestei provocări, legislația europeană, precum Digital Services Act (DSA), impune platformelor mari obligații stricte de moderare și raportare a conținutului care indică pregătirea unor infracțiuni grave. Cu toate acestea, expertul subliniază că DSA nu este o soluție completă, deoarece radicalizarea se desfășoar adesea prin mesaje care, luate separat, nu sunt ilegale. Prevenția eficientă necesită o abordare multidimensională care să combine reglementarea digitală cu intervenții în familie, școală și comunitate.