Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu avertizează că, deși Hub-ul de securitate maritimă de la Constanța și Varna, finanțat cu 50 de milioane de euro de Comisia Europeană, va îmbunătăți monitorizarea amenințărilor, nu va putea proteja navele comerciale în cazul unui atac direct. România nu dispune de forțele navale și aeriene necesare pentru o astfel de misiune de protecție fizică a traficului. Există deja un mecanism de monitorizare a activităților maritime în România, condus de Ministerul Afacerilor Interne, care urmărește traficul comercial și ordinea publică la Constanța. Informațiile sunt partajate între statele riverane, cu excepția Rusiei. Potrivit lui Hari Bucur-Marcu, sistemele actuale nu sunt suficiente pentru detectarea amenințărilor militare, în special a dronelor, care au o amprentă mult mai mică decât navele comerciale și sunt dificil de identificat. „Una este să fie o ambarcațiune de 10.000 de tone și alta este să fie o dronă de 500 de kilograme”, explică expertul, subliniind diferența de complexitate a detecției. Noul hub ar trebui să remedieze această lacune prin dezvoltarea unor capacități suplimentare de supraveghere, inclusiv senzori și monitorizare prin satelit, permițând statele riverane să verifice direct situația din regiune, nu doar să depindă de rapoartele administrațiilor portuare. Expertul consideră că suma de 50 de milioane de euro este utilă pentru achiziționarea serviciilor de monitorizare, dar nu poate contracara atacurile militare direct. Marea Neagră se confruntă cu amenințări care depășesc monitorizarea traficului, inclusiv riscul minelor marine, al sabotajelor și al operațiunilor de război electronic. O vulnerabilitate majoră este reprezentată de dronele capabile să perturbe comunicațiile și sistemele electronice. Chiar și o întrerupere temporă a acestor servicii poate afecta semnificativ activitățile maritime. „O dronă de război radioelectronic îți poate perturba toate convorbirile, toți senzorii electronici. Chiar și pentru o jumătate de oră, o oră sau două, pot exista pierderi masive”, avertizează Hari Bucur Marcu. Monitorizarea și schimbul de informații între state ar putea contribui la identificarea mai rapidă a incidentelor, însă nu ar garanta capacitatea de a le opri. Principala limită a inițiativei este diferența dintre capacitatea de a identifica o amenințare și cea de a interveni împotriva ei. Hub-ul va îmbunătăți cooperarea și imaginea activității, dar nu va avea mijloacele pentru a proteja efectiv navele comerciale. Protejarea căilor de navigație comerciale necesită resurse militare considerebile, de la nave și submarine până la aviație. Statelor Unite le demonstrează exemplul în Golful Persic, cu forțe navale și aeriene numeroase. Un asemenea model nu poate fi replicat de România și Bulgaria, care nu dispun de resurse comparabile. „Nu avem cum să ajungem să avem o forță navală de tipul acesta. Nu avem resursele necesare. Iar dacă este mai puțin de atât, este ineficient”, afirmă expertul, referindu-se la protecția militară directă a traficului comercial. Problema imediată a regiunii nu este pregătirea pentru un război naval de amploare, ci prevenirea perturbării transportului comercial și reducerea vulnerabilității navelor. Forțele actuale nu sunt suficiente. Finanțarea europeană este binevenită, însă efectele ei nu trebuie supraestimate. Hub-ul va avea nevoie de timp pentru a deveni funcțional, iar mecanismele de cooperare trebuie testate. Banii alocați nu rezolvă, prin ei înșiși, problemele de securitate. „Din punct de vedere tehnic și militar, nu e mare lucru. Nu putem spune că am rezolvat toate problemele în Marea Neagră pentru că au dat cei 50 de milioane de euro”, subliniază Hari Bucur Marcu. Inițiativa are și o miză politică: România și Bulgaria transmit că își asumă un rol activ și au sprijinul UE. Eficiența hub-ului va depinde însă de capacitatea celor două state de a transforma cooperarea într-un sistem funcțional de supraveghere și protecție a navigației.
Expertul Hari Bucur-Marcu: Hub-ul UE pentru Marea Neagră va monitoriza, dar nu va proteja navele de atacuri
Expertul în securitate avertizează că finanțarea europeană de 50 de milioane de euro nu acoperă necesitatea forțelor navale pentru apărarea fizică a traficului comercial în Marea Neagră.
- Surse:
- Categorii:
- Entități: