Femeile, majoritare la urne, dar minoritare la putere: care sunt obstacolele în politica românească

Un raport al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare arată că, deși femei constituie peste jumătate din populație și 51% dintre votanți, ele dețin doar 21,5% din mandatele parlamentare și 6,5% dintre primării, din cauza barrierelor interne ale partidelor politice.

Femeile, majoritare la urne, dar minoritare la putere: care sunt obstacolele în politica românească

Un raport realizat de Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare, intitulat „Subreprezentarea femeilor în politică”, evidențiază disparitatea semnificativă dintre prezența feminină la urne și accesul la funcții de decizie în România. Deși femeile reprezintă 51,2% din populație și au constituit 51% dintre alegătorii prezenți la Parlamentarele din decembrie 2024, ele au obținut doar 21,5% dintre mandatele parlamentare (100 de femei din 465 de aleși). La nivel local, situația este și mai critică: doar 6,5% dintre primari sunt femei.

Studiul analizează parcursul femeilor în politica românească, urmărind alegerile parlamentare din 2016, 2020 și 2024, precum și numirile în funcțiile guvernamentale din perioada 2015-2025. Autorii identifică partea principală a problemelor în interiorul partidelor politice, care controlează listele de candidați și alocă locurile cu cele mai mari șanse de câștig. Femeile au reprezentat 31,4% dintre candidați la parlamentare, dar doar 19,4% dintre primele poziții pe liste au fost ocupate de femei, iar la listele care au câștigat mandate efectiv, ponderea femeilor pe primul loc a scăzut la 15,4%. Fenomenul este vizibil în toate partidele; USR a avut cea mai mică pondere medie (12,8%), în timp ce AUR a avut 18,7%, deși USR a îmbunătățit performanța la 18,6% în 2024 față de 8,1% în 2020.

O simulare realizată de autori arată că, dacă femeile ar fi avut șanse egale cu bărbații pentru locurile favorabile, reprezentarea în Parlament ar fi crescut la 28% (aproximativ 120 de mandate suplimentare în cele trei legislaturi analizate), fără recrutarea unor candidate suplimentare. Autorii subliniază că, la funcțiile unice (lideri de grup, președinți de cameră, prim-miniștri), decizia aparține exclusiv partidelor, iar femeile aproape dispar: doar 7,1% dintre liderii de grup, o singură președintă de cameră și o singură prim-ministră în perioada analizată.

Raportul contrazice mitul conform căruia femeile ar renunța mai ușor la politică sau ar rezista mai greu în mediul competitiv. Datele arată că, odată ajunse în Parlament, femeile rămân în funcție cel puțin la fel de mult ca bărbații. Însă, dezavantajul reapare la reconfigurarea listelor: doar 35% dintre parlamentarele care candidează pentru un nou mandat sunt plasate pe primul loc, față de 62,9% pentru bărbați. De asemenea, femeile sunt orientate către portofolii precum educație, sănătate, muncă și politici de familie, fiind sub-reprezentate în economie, finanțe, apărare, transporturi și energie.

Studiul citează și o cercetare din 2024 a Centrului FILIA, care arată că 78% dintre românce consideră că sunt prea puține femei în politică, iar 75% cred că o reprezentare mai mare ar reduce discriminarea. În ceea ce privește soluțiile, autorii recomandă introducerea unui prag minim de 30-40% pentru reprezentarea fiecărui sex în structurile de conducere ale partidelor și o cotă de minimum 30% (cu ținta de 40%) pe listele electorale, posibil prin sistemul „fermoar”. De asemenea, se evidențiază nevoia de investiții în creșe și programe after-school, având în vedere că doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de servicii formale de îngrijire în România, față de media europeană de 39,3%, iar aproximativ 1,4 milioane de femei sunt casnice.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală