FMI: O eventuală încetinire a creșterii impulsionate de IA trebuie evaluată de băncile centrale

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează că fluctuațiile financiare generate de dependența de boom-ul investițiilor în inteligență artificială și de evaluările ridicate ale acțiunilor companiilor tehnologice complica misiunea băncilor centrale, într-un context în care riscurile la adresa stabilității prețurilor sunt în creștere.

Contextul este marcat de scăderi recente ale bursei globale și ale dolarului, după ce democratii au obținut majoritatea în Congresul SUA, în alegerile de la jumătatea mandatului, alimentând temerile că avansul rapid al sectorului AI ar putea fi încetinit de verificările autorităților de reglementare.

O reacție în lanț a urmat: scăderea acțiunilor din sectorul AI a pus presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat, iar investitorii cautau activi mai puțin volatili precum obligațiunile.

Investitorii sunt extrem de sensibili la orice eveniment care ar putea bloca expansiunea tehnologică, susținută în ultimii ani de cheltuielile masive ale giganților tech pentru centre de date și capacitatea de procesare.

Georgieva a apreciat că boom-ul AI a stimulat creșterea în unele țări, compensând parțial șocul negativ cauzat de majorarea cotațiilor la țitei în urma conflictului din Orientul Mijlociu, dar s-a adăugat și presiunilor inflaționiste.

Directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Era Dabla-Norris, a relevat că întrebarea esențială pentru multe economii în curs de dezvoltare rămâne dacă pot adopta și disemina inteligența artificială.

FMI estimează că o adoptare eficientă a AI ar putea adăuga până la 0,5% la creșterea economică globală anuală pe termen mediu, însă Dabla-Norris precizează că dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt încă modeste.

Șefa FMI a reiterat că orice încetinire a creșterii impulsionate de AI va trebui luată în calcul de băncile centrale când evaluează măsurile pentru contracararea inflației.

În paralel cu tensiunile globale, administrația statului american Texas, condusă de Gina Hinojosa, va adopta legi pentru a proteja locuitorii în ceea ce privește centrele de date, invocând impactul asupra comunităților rurale.

Texasul s-a afirmat ca una dintre regiunile de frunte din lume în dezvoltarea centrelor de date, datorită abundenței de rezerve energetice, terenurilor relativ ieftine și politicilor favorabile afacerilor.

Administrația președintelui Donald Trump a susținut extinderea centrelor de date ca prioritate națională, însă apar opoziții din ce în ce mai mari ale cetățenilor, care invocă cererea mare de energie electrică, consumul de apă și impactul asupra faunei sălbatice.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că IA ar putea adăuga 0,4% – 1,2% la creșterea anuală a productivității în țările membre. Economists-cheful OCDE, Stefano Scarpetta, subliniază însă un decalaj semnificativ între expunerea la tehnologie și utilizarea ei efectivă la locul de muncă.

Impactul social este analizat și el de FMI, care estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi expuse efectelor inteligenței artificiale.

Era Dabla-Norris avertizează că angajații tineri și cei aflați la început de carieră ar putea fi deosebit de vulnerabili dacă IA preia sarcinile prin care aceștia dobândeau, în mod tradițional, experiență profesională.

Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, avertizează că dependența de boom-ul investițiilor în inteligență artificială (IA) și evaluările ridicate ale acțiunilor companiilor tehnologice afectează piețele globale, iar volatilitatea financiară complică misiunea băncilor centrale în lupta cu inflația. Bătălia pentru stabilitatea prețurilor devine mai dificilă, deoarece tendința de fluctuații financiare pare să continue. Această instabilitate are rădăcini în alegerile de mijloc de mandat din SUA, unde victoria democratilor în Senat și Camera Reprezentanților a alimentat temerile că avansul sectorului IA ar putea fi încetinit de reglementări mai stricte, afectând acțiunile tehnologice, dolarul și criptomonedele, în favoarea obligațiunilor mai stabile.

Șefa FMI a explicat că, deși boom-ul IA a stimulat creșterea economică în diverse țări, compensând parțial șocul negativ al prețurilor la țiței cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu, acesta a contribuit și la presiunile inflaționiste. Era Dabla-Norris, directorul adjunct al Departamentului Fiscal al FMI, a subliniat că întrebarea esențială pentru economiile în dezvoltare este capacitatea de adoptare a IA. FMI estimează că o implementare eficientă ar putea adăuga până la 0,5% la creșterea globală anuală pe termen mediu, dar dovezi privind productivitatea agregată sunt încă modeste. Georgieva a reiterat necesitatea ca băncile centrale să ia în considerare orice încetinire a creșterii impulsionate de IA în evaluarea măsurilor anti-inflaționiste.

Contextul global include și impactul social al tehnologizei: FMI estimează că 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse efectelor IA, iar Dabla-Norris avertizează că angajații tineri și cei de la început de carieră sunt vulnerabili dacă IA preia sarcinile prin care își dobândeau experiența. În SUA, Texas, regat al centrelor de date, se pregătește pentru legislație care să protejeze comunitățile rurale de impactul acestora. Deși administrația Trump sprijină extinderea centrelor de date ca prioritate națională, opoziția locală invocă consumul mare de energie, apă și impactul ecologic. OCDE estimează că IA ar putea crește productivitatea anuală cu 0,4%-1,2% în țările membre, dar există un decalaj între expunerea la tehnologie și utilizarea efectivă la locul de muncă.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează că băncile centrale vor trebui să ia în considerare efectele potențiale ale inteligenței artificiale asupra creșterii economice atunci când își stabilesc măsurile de politică monetară pentru combaterea inflației. Georgeteva a subliniat că dependența de boom-ul investițiilor în IA și nivelurile înalte ale evaluărilor bursiere generează volatilitate, ceea ce complică misiunea băncilor centrale într-un context de riscuri crescente pentru stabilitatea prețurilor.

Oficialul FMI a explicat că evoluțiile financiare fluctuează și că această tendință de volatilitate ar putea continua. Bursa globală și dolarul au scăzut recent, iar acest lucru a fost alimentat de victoria democratilor în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Temerea pieței este că avansul rapid al sectorului AI ar putea fi încetinit de reglementări mai stricte. Scăderea acțiunilor AI a pus presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat, investitorii căutând activi mai stabili precum obligațiunile.

Boom-ul AI a susținut creșterea economică în diverse țări, ajutând la compensarea șocului negativ al prețurilor la țiței cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu, dar a contribuit și la presiunile inflaționiste. Era Dabla-Norris, directorul adjunct al Departamentului Fiscal al FMI, a subliniat că întrebarea esențială pentru economiile în dezvoltare rămâne capacitatea de adoptare a IA. FMI estimează că o implementare eficientă a AI ar putea adăuga până la 0,5% la creșterea globală anuală pe termen mediu, dar dovezi privind productivitatea agregată sunt încă modeste.

Contextul global include impactul social și regional: FMI estimează că 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse efectelor IA, iar Dabla-Norris avertizează că angajații tineri și cei de la început de carieră sunt vulnerabili. În SUA, Texasul, unul dintre leaderii mondiali în dezvoltarea centrelor de date datorită abundenței energetice și terenurilor ieftine, se pregătește pentru legislație care să protejeze comunitățile rurale de impactul acestora, invocând consumul mare de energie, apă și impactul ecologic. Guvernatoarea aleasă Gina Hinojosa a anunțat măsuri legislative pentru a proteja locuitorii în ceea ce privește centrele de date. OCDE estimează că IA ar putea crește productivitatea anuală cu 0,4%-1,2% în țările membre, dar există un decalaj între expunerea la tehnologie și utilizarea ei efectivă la locul de muncă.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizată că băncile centrale din întreaga lume vor trebui să ia în considerare eventualele încetiniri ale creșterii economice impulsionate de inteligența artificială (AI) atunci când își stabilesc măsurile de politică monetară pentru combaterea inflației. Oficialul a menționat că această evaluare este crucială în contextul actual. Șefa FMI a reiterat că „dacă va exista o încetinire a creșterii impulsionate de AI, va trebui luată în calcul de bănci când evaluează măsurile pentru contracararea inflației.”

Georgieva a declarat la sediul FMI din Washington că temerile privind dependența de boom-ul investițiilor AI și nivelurile înalte ale evaluărilor bursiere afectează piețele din întreaga lume, ceea ce complică misiunea băncilor centrale. Potrivit șefei FMI, „evoluțiile financiare fluctuează și tendința probabil va continua, iar volatilitatea complică misiunea băncilor centrale, într-un moment în care riscurile la adresa stabilității prețurilor sunt în creștere.”

Contextul global este marcat de scăderile bursei și ale dolarului după victoria democratilor în alegerile de mijloc de mandat din SUA, în Senat și Camera Reprezentanților, alimentând temerile că avansul sectorului IA ar putea fi încetinat de reglementări mai stricte. Scăderea acțiunilor din sectorul AI a pus presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat și investitorii au căutat active mai puțin volatile, precum obligațiunile. Boom-ul AI a susținut în ultimii ani avansul piețelor bursiere globale, pe fondul cheltuielilor massives ale giganților tehnologici pentru construirea de centre de date și extinderea capacității de procesare. Aceste evoluții i-au făcut pe investitori extrem de sensibili la orice evenimente care ar putea bloca expansiunea rapidă a tehnologiei.

Georgieva a apreciat că boom-ul investițiilor AI a stimulat creșterea în unele țări, ajutând la compensarea șocului negativ provocat de majorarea cotațiilor la țitei în urma conflictului din Orientul Mijlociu, dar, de asemenea, se adaugă presiunilor inflaționiste și temerilor privind stabilitatea financiară.

Era Dabla-Norris, directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, a afirmat că „pentru multe economii în curs de dezvoltare, întrebarea esențială este dacă pot adopta și disemina inteligența artificială.” FMI estimează că o adoptare eficientă a IA ar putea adăuga până la 0,5% la creșterea economică globală anuală pe termen mediu. Cu toate acestea, Dabla-Norris a precizat că „până în prezent, dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt mult mai modeste”.

Pe plan regional, Gina Hinojosa, guvernatoarea aleasă a statului Texas (SUA), a anunțat joi că acest stat va adopta legi pentru a proteja locuitorii în ceea ce privește centrele de date, invocând impactul acestora asupra comunităților rurale. Datorită abundenței de rezerve energetice, terenurilor relativ ieftine și politicilor favorabile afacerilor, Texasul a devenit una dintre regiunile de frunte din lume în dezvoltarea centrelor de date. Administrația președintelui Donald Trump a susținut puternic extinderea centrelor de date în SUA, prezentând-o drept o prioritate națională, dar oamenii se opun din ce în ce mai mult unor astfel de proiecte, invocând îngrijorări legate de cererea mare de energie electrică, consumul de apă, impactul asupra faunei sălbatice și accesul public la terenurile federale.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că IA ar putea adăuga 0,4% - 1,2% la creșterea anuală a productivității în țările membre. Economistul-șef al OCDE, Stefano Scarpetta, a subliniat totuși un decalaj semnificativ între expunerea la tehnologie și utilizarea ei efectivă la locul de muncă. FMI estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi expuse impactului inteligenței artificiale, pe fondul înmulțirii știrilor privind concedierile de amploare. Era Dabla-Norris a avertizat că angajații tineri și cei aflați la început de carieră ar putea fi deosebit de vulnerabili dacă IA preia sarcini prin care aceștia dobândeau, în mod tradițional, experiență profesională.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează că băncile centrale din întreaga lume vor trebui să ia în considerare eventualele încetiniri ale creșterii economice impulsionate de inteligența artificială (AI) atunci când își stabilesc măsurile de politică monetară pentru combaterea inflației. Oficialul a menționat la sediul FMI din Washington că temerile privind dependența de boom-ul investițiilor AI și nivelurile înalte ale evaluărilor bursiere afectează piețele globale, iar „evoluțiile financiare fluctuează și tendința probabil va continua, iar volatilitatea complică misiunea băncilor centrale, într-un un moment în care riscurile la adresa stabilității prețurilor sunt în creștere” [Financial Intelligence]. Contextul de volatilitate este marcat de scăderile bursei globale și ale dolarului miercuri și joi, după victoria democratilor în alegerile de mijloc de mandat din SUA, ceea ce a alimentat temerile că avansul sectorului AI ar putea fi încetinat de reglementări mai stricte. Scăderea acțiunilor tehnologice a pus presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat, investitorii căutând active mai stabile precum obligațiunile. Georgieva a apreciat că boom-ul AI a stimulat creșterea în unele țări, ajutând la compensarea șocului negativ al prețurilor la țitei cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu, dar s-a adăugat și presiunilor inflaționiste.

Era Dabla-Norris, directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, a subliniat că „pentru multe economii în curs de dezvoltare, întrebarea esențială este dacă pot adopta și disemina inteligența artificială”. FMI estimează că o adoptare eficientă ar putea adăuga până la 0,5% la creșterea economică globală anuală, pe termen mediu, însă „dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt mult mai modeste”, a precizat Dabla-Norris. FMI estimează, de asemenea, că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi expuse impactului IA, iar angajații tineri și cei de la început de carieră ar putea fi deosebit de vulnerabili dacă IA preia sarcinile prin care aceștia dobândeau experiență profesională [Financial Intelligence].

Pe plan regional, Gina Hinojosa, guvernatoarea aleasă a statului Texas (SUA), a anunțat că acest stat va adopta legi pentru a proteja locuitorii în ceea ce privește centrele de date, invocând impactul asupra comunităților rurale. Datorită abundenței de rezerve energetice, terenurilor ieftine și politicilor favorabile afacerilor, Texasul este o regiune de frunte în dezvoltarea centrelor de date. Deși administrația Trump susține extinderea centrelor de date ca prioritate națională, opoziția locală invocă consumul mare de energie, apă, impactul asupra faunei sălbatice și accesul la terenurile federale [Financial Intelligence]. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că IA ar putea adăuga 0,4% – 1,2% la creșterea anuală a productivității în țările membre. Economistul-șef al OCDE, Stefano Scarpetta, a subliniat totuși un decalaj semnificativ între expunerea la tehnologie și utilizarea ei efectivă la locul de muncă, aceasta fiind adoptată doar într-o măsură limitată pentru funcțiile de bază ale companiilor.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează la sediul din Washington că băncile centrale globale vor trebui să integreze în calculele lor eventualele încetiniri ale creșterii economice stimulate de inteligența artificială (IA) în elaborarea politicii monetare antidemave. Potrivit oficialului FMI, dependența de boom-ul investițiilor în IA și evaluările ridicate ale acțiunilor companiilor tehnologice generează volatilitate financiară, complicând misiunea stabilizării prețurilor, un context amplifcat de fluctuațiile recente ale burselor și ale dolarului după victoria democrailor la alegerile de jumătate de mandat din SUA. Georgieva subliniază că, deși boom-ul AI a stimulat creșterea în unele țări, compensând parțial șocul negativ al prețurilor la țitei din conflictul din Orientul Mijlociu, acesta s-a adăugat și presiunilor inflaționiste. FMI estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse efectelor IA, iar directorul adjunct Era Dabla-Norris avertizează vulnerabilitatea specialiștilor tineri.

Reacțiile recente ale piețelor financiare au evidențiat sensibilitatea ridicată a investitorilor față de perspectivele sectorului tehnologic, bursele internaționale și dolarul american înregistrând scăderi după ce Partidul Democrat a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului SUA în alegerile de la jumătatea mandatului, rezultat ce a alimentat temerile privind introducerea unor măsuri mai stricte de reglementare și verificare a companiilor din domeniul inteligenței artificiale, consemnează Reuters. Corecțiile negative din sectorul acțiunilor tehnologice și al pieței activelor digitale au fost însoțite de o reorientare a fluxurilor de capital către obligațiuni suverane, considerate instrumente de refugiu în perioade de incertitudine, se menționează în datele de piață citate.

Potrivit analizei FMI, cheltuielile masive de capital alocate de marile companii tehnologice pentru dezvoltarea centrelor de date și extinderea capacităților de procesare au stimulat creșterea economică în anumite state, contribuind la atenuarea șocurilor negative declanșate de scumpirea țițoilui pe fondul conflictelor militare din Orientul Mijlociu, arată sursa citată. Cu toate acestea, ritmul accelerat al investițiilor a adăugat presiuni asupra costurilor și stabilității financiare, în timp ce efectele concrete asupra productivității agregate rămân deocamdată modeste, deși o adoptare eficientă a tehnologiei ar putea contribui pe termen mediu cu până la 0,5 puncte procentuale la creșterea anuală a economiei globale, au evidențiat reprezentanții FMI.

Expansiunea infrastructurii tehnologice se confruntă, de asemenea, cu obstacole operaționale și opoziție locală la nivelul comunităților, guvernatoarea aleasă a statului Texas, Gina Hinojosa, anunțând intenția de a promova acte normative pentru reglementarea centrelor de date, pe fondul impactului generat asupra zonelor rurale, notează Reuters. Deși administrația președintelui Donald Trump a susținut dezvoltarea acestor facilități considerându-le obiective strategice naționale, proiectele de profil întâmpină rezistență din cauza consumului masiv de energie electrică și resurse de apă, a presiunilor asupra rețelelor de utilități și a restricționării accesului pe terenurile publice federale, indică agenția de presă.

La rândul lor, estimările elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că, deși tehnologiile avansate pot aduce un plus de 0,4% până la 1,2% productivității din statele membre, gradul de adoptare efectivă în activitățile de bază ale companiilor rămâne încă decalat față de consumul individual, arată datele consemnate de Reuters. În plan structural, Fondul Monetar Internațional avertizează că aproximativ 40% din locurile de muncă la nivel global sunt expuse transformărilor aduse de inteligența artificială, riscurile de vulnerabilitate fiind accentuate pentru angajații tineri și cei aflați la debutul carierei, pe măsură ce automatizarea preia sarcinile inițiale de acumulare a experienței profesionale, conchide relatarea agenției Reuters.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează la Washington că băncile centrale globale vor trebui să integreze în calculele lor eventualele încetiniri ale creșterii economice stimulate de inteligența artificială (IA) atunci când își stabilesc măsurile de politică monetară pentru combaterea inflației. Șefa FMI a explicat că temerile privind dependența de boom-ul investițiilor în IA și nivelurile înalte ale evaluărilor bursiere afectează piețele din întreaga lume, iar „evoluțiile financiare fluctuează și tendința probabil va continua, iar volatilitatea complică misiunea băncilor centrale, într-un moment în care riscurile la adresa stabilității prețurilor sunt în creștere”. Bursele au scăzut recent pe plan global, iar dolarul s-a depreciat, în special după victoria democraților în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, rezultat care a alimentat temerile că avansul rapid al sectorului IA ar putea fi încetinit de verificările autorităților de reglementare. Acțiunile companiilor din sectorul IA au început să scadă, punând presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat, investitorii căutând active mai stabile precum obligațiunile. Georgieva a apreciat că boom-ul IA a stimulat creșterea în unele țări, ajutând la compensarea șocului negativ al prețurilor la țitei cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu, dar s-a adăugat și presiunilor inflaționiste. FMI estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi expuse impactului inteligenței artificiale.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează că băncile centrale vor trebui să ia în considerare efectele potențiale ale inteligenței artificiale asupra creșterii economice atunci când își stabilesc măsurile de politică monetară pentru combaterea inflației. Avertismentul a fost lansat de Georgieva, citată de Reuters, și subliniază complexitatea mediului economic actual, în care dependența de investițiile masive în tehnologie generează oscilații semnificative.

Șefa FMI a observat că lucrurile fluctuează și este probabil ca această tendință de volatilitate să continue, ceea ce complică activitatea băncilor centrale într-un context marcat deja de presiuni sporite asupra stabilității prețurilor. „Evoluţiile financiare fluctuează şi tendinţa probabil va continua, iar volatilitatea complică misiunea băncilor centrale, într-un moment în care riscurile la adresa stabilităţii preţurilor sunt în creştere”, a declarat Georgieva. Contextul de volatilitate este marcat de temerile pieței că victoria Partidului Democrat în alegerile legislative intermediare din SUA ar putea duce la o înăsprise a reglementărilor sectorului AI, afectând acțiunile tehnologiilor, dolarul și criptomonedele. Piețele internationale au resimțit presiuni după ce democratii au obținut majoritatea în Congresul SUA, alimentând temerile că avansul rapid al sectorului IA ar putea fi încetinit de verificările autorităților de reglementare. Scăderea acțiunilor tehnologice a pus presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat, investitorii căutând active mai stabile precum obligațiunile.

Directorul general al FMI a menționat că, deși investițiile masive în infrastructura AI au susținut creșterea economică în mai multe țări – compensând parțial șocul negativ din oferta de petrol cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu – acest fenomen a sporit presiunile inflaționiste. FMI estimează că o adoptare eficientă a AI ar putea adăuga până la 0,5% la creșterea economică globală anuală pe termen mediu, însă Directorul adjunct Era Dabla-Norris precizează că dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt încă modeste.

Pe plan regional, administrația statului american Texas, condusă de guvernatoarea aleasă Gina Hinojosa, va adopta legi pentru a proteja locuitorii în ceea ce privește centrele de date, invocând impactul asupra comunităților rurale. Texasul s-a afirmat ca una dintre regiunile de frunte din lume în dezvoltarea centrelor de date, datorită abundenței de rezerve energetice, terenurilor relativ ieftine și politicilor favorabile afacerilor. Administrația președintelui Donald Trump a susținut extinderea centrelor de date ca prioritate națională, însă apar opoziții din ce în ce mai mari ale cetățenilor, care invocă cererea mare de energie electrică, consumul de apă și impactul asupra faunei sălbatice.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că IA ar putea adăda 0,4% – 1,2% la creșterea anuală a productivității în țările membre. Economists-chef Stefano Scarpetta subliniază un decalaj semnificativ între expunerea la tehnologie și utilizarea ei efectivă la locul de muncă. Impactul social este analizat și el de FMI, care estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi expuse efectelor inteligenței artificiale. Era Dabla-Norris avertizează că angajații tineri și cei aflați la început de carieră ar putea fi deosebit de vulnerabili dacă IA preia sarcile prin care aceștia dobândeau, în mod tradițional, experiență profesională. Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube. Narcis Roșioru, jurnalistul care a redactat acest articol, este un profesionist în comunicare și mass-media din București. El s-a alăturat echipei România Liberă începând cu 1 iulie 2024. Are o diplomă de master în Tehnici de Comunicare și Producție Mass-Media de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați.