ACTUALIZARE Franța avertizează Germania: Rachetele cu rază lungă de acțiune ar putea declanşa un război nuclear
Franța exercită presiuni asupra Germaniei pentru a stabili modul în care Berlinul își va utiliza rachetele cu rază lungă de acțiune în cazul unui conflict cu Rusia, avertizând că o interpretare greșită a intențiilor militare ar putea atrage Europa accidental într-un război nuclear. Conform celor șase persoane familiarizate cu situația, citate de Financial Times, discuțiile vizează alinierea doctrinei germane privind „Loviturile de Precizie la Adâncime” (DPS) cu strategia nucleară a Franței. Un oficial francez a explicat pentru Financial Times că, deși arma este convențională, un atac asupra unei ținte rusești poate provoca un răspuns nuclear dacă „semnalul este interpretat greșit”. „Dacă rușii nu înțeleg corect semnalul, s-ar putea ajunge la pragul nuclear fără să ne dăm seama”, a declarat oficialul francez pentru Financial Times.
Berlinul dezvoltă rachete lansate de pe sol cu raze de acțiune între 500 km și peste 2.000 km, capabile să atingă ținte militare situate adânc în teritoriul rus. Această capacități ridicate ridică întrebări privind momentul, metoda de utilizare a acestor arme și reacția preconizată a Kremlinului. Un înalt oficial german a declarat pentru Financial Times că Berlinul este „perfect de acord” cu necesitatea unei doctrine comune și a unei înțelegeri privind scara de escaladare. Oficialul a subliniat că „achiziționarea acestor capacități DPS trebuia neapărat să fie însoțită de o înțelegere comună privind modul de desfășurare”, aspect clar încă de la începutul procesului. Dezbaterea scoate în lumină tensiunile generate de decizia Germaniei de a prelua un rol de lider în apărarea europeană, o pivotare față de prudentismul postbelic.
Eforturile Europei de a construi un deterrent convențional mai puternic împotriva Rusiei ridică îngrijorări cu privire la modul în care un atac cu rachete destinat slăbirii capacităților militare ale Moscovei ar putea declanșa, în schimb, un răspuns nuclear. Franța pressionază Germania să clarifice modul în care își va folosi arsenalul în expansiune de arme cu rază lungă de acțiune, avertizând că o interpretare greșită a intențiilor militare ar putea împinge continentul spre o confrontare nucleară.
Parisul se teme că un atac convențional asupra unui țintid aflat adânc în teritoriul rus ar putea fi interpretat de Kremlin drept o amenințare mult mai amplă, în special dacă Moscova crede că lovitură este sprijinită de un aliat înarmat cu arme nucleare. Un oficial francez a declarat pentru Financial Times că o armă convențională care lovește un țel rus ar putea totuși provoca un răspuns nuclear dacă semnalul este interpretat greșit.
Această îngrijorare a devenit mai presantă pe măsură ce Germania dobândește și dezvoltă rachete lansate de pe sol, cu raze între 500 km și peste 2.000 km. Aceste arme ar oferi Berlinului capacitatea de a lovi instalații militare situate foarte adânc în teritoriul rusesc, reprezentând o extindere semnificativă a capacității sale de lovire convențională. Franța discută acum cu oficialii germani pentru a stabili o înțelegere comună privind momentul și modalitatea de utilizare a acestor arme, conform a șase persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.
Parisul dorește ca abordarea Germaniei privind Loviturile de Precizie Adânci (DPS) să fie aliniată cu propria sa strategie nucleară, în special cu privire la riscurile de escaladare și mesajele pe care le pot transmite acțiunile militare Moscovei. Discuțiile expun o provocare a efortului de rearmațare european: extinderea capacității de a lovi un adversar este doar o parte a descurajării; țările trebuie, de asemenea, să convină asupra modului în care vor fi utilizate aceste capacități și asupra prevenirii confuziei dintre un atac și începutul unui război mai larg.
O sursă de anxietate pentru Franța este propunerea președintelui Emmanuel Macron de a extinde discuțiile despre descurajare nucleară a Franței către alte țări europene. În cadrul conceptului de „descurajare înainte“, Parisul explorează cum capacitățile sale nucleare ar putea contribui la securitatea partenerilor europeni, păstrându-și controlul exclusiv asupra deciziei de a utiliza armele nucleare. Oficialii francezi se tem că, dacă Germania lansează o lovitură profundă împotriva Rusiei, Moscova ar putea da vina Franța pentru atac din cauza cooperării defensive și de descurajare în creștere dintre cele două țări.
Franța a argumentat că descurajarea nucleară depinde nu doar de deținerea armelor, ci și de o înțelegere comună a modului în care amenințările, mișcările militare și atacurile sunt comunicate. Parisul dorește o doctrină mai clară, preferabil una suficient de publică pentru a asigura faptul că Rusia nu va interpreta greșit intențiile din spatele unei lovituri convenționale. Problema este relevantă deoarece Franța și Germania au convenit deja să adâncească cooperarea în domeniul descurajării. Într-o declarație comună din martie, Macron și cancelarul german Friedrich Merz au anunțat crearea unui grup de orientare nucleară de nivel înalt pentru coordonarea cooperării strategice, inclusiv capacitățile convenționale, apărarea cu rachete și forțele nucleare franceze. Declarația a identificat specific loviturile de precizie adâncă și gestionarea escaladării sub pragul nuclear ca zone de cooperare.
Berlinul nu a respins îngrijorările Franței. Un oficial german de rang înalt a declarat pentru Financial Times că Germania consideră că capitalele europene necesită o doctrină comună și o înțelegere comună privind scala de escaladare. Acesta a adăugat că dezvoltarea capacităților de lovire adâncă a fost întotdeauna însoțită de necesitatea unui acord privind modul de utilizare a acestora. Dezbaterile formale au fost amânate de discuțiile interne franțuze privind strategia sa nucleară, dar acum înaintează.
Această dezbatere ridică și întrebări privind modul în care statele europene ar coordona atacurile cu rază lungă în cadrul NATO. Sporirea capacităților Germaniei face parte dintr-un efort mai larg care implică Marea Britanie, Polonia și țările nordice și baltice, menitat să consolideze capacitatea Europei de a descuraja Rusia, în special în contextul incertitudinii privind angajamentele pe termen lung ale SUA pentru securitatea europeană sub președinția lui Donald Trump. Generalul Ingo Gerhartz, ofițerul german care comandă comandamentul NATO responsabil de apărarea Europei centrale și a flancului său de est, a susținut că deciziile privind loviturile adânci trebuie luate în consultare cu aliații. El a afirmat, la Conferința de Securitate de la Berlin săptămâna trecută, că Rusia tinde să interpreteze un atac al unui membru NATO ca un atac al întregii alianțe.
Ministerul german al Apărării a declarat că dezvoltă capacități de lovire de precizie adâncă în colaborare cu Marea Britanie și explorează includerea Franței. Pe măsură ce țările dezvoltă arme capabile să atingă adânc în teritoriul rusesc, ele trebuie să stabilească locul acestor arme într-o strategie de apărare colectivă și să se asigure că o operațiune convențională nu devine déclenșatorul unei crize nucleare.
Franța avertizează Germania că utilizarea rachetelor sale cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei ar putea duce accidental la un război nuclear, relatează Financial Times. Parisul exersează presiuni asupra Berlinului pentru clarificarea doctrinei sale militare în contextul unui posibil conflict.
Potrivit a șase persoane familiarizate cu discuțiile, Franța caută alinierea doctrinei germane privind „Loviturile de Precizie la Adâncime” (DPS) cu propria strategie nucleară, pentru a evita interpretările eronate ale Moscovei.
Un oficial francez a explicat că, deși o armă convențională lovește o țintă rusă, riscă un răspuns nuclear dacă „semnalul este interpretat greșit”. Parisul teme că rușii ar putea atinge pragul nuclear „fără să ne dăm seama” din cauza acestei neînțelegeri.
Preocupările survin în contextul consolidării arsenalelor cu arme cu rază lungă de acțiune de către Germania, alături de Regatul Unit, Polonia și statele nordice și baltice, menită să întărească descurajarea europeană împotriva Moscovei.
Berlinul cumpără și dezvoltă rachete lansate de la sol cu raze de acțiune cuprinse între 500 km și peste 2.000 km, care permit lovirea țintelor situate adânc în teritoriul Rusiei.
Acest efort de reînarmare european este un răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și la incertitudinea privind angajamentul Statelor Unite sub președinția lui Donald Trump.
Achiziționarea acestor arme ridică întrebări majore privind momentul și metodologia utilizării lor, precum și reacția previzibilă a Kremlinului.
Franța discută doctrina nucleară cu alte țări europene, dar se concentrează special asupra Germaniei, care dispune de un buget de apărare de 780 de miliarde de euro până în 2030 și de planuri ambițioase de reînarmare.
Opozanții francezi se tem ca conceptul lui Emmanuel Macron de „descurajare proactivă” să nu facă din Paris ținta unor atacuri rusești sau să îl atragă în conflicte declanșate de parteneri.
„Dacă îl înveți pe cineva în casa ta, ești responsabil dacă acea persoană îi dă foc”, a ilustrat un oficial francez responsabilitatea asumată în cooperarea defensivă.
Un oficial a descris „gramatica nucleară” a Franței – reguli tacite de angajare și obiceiuri dezvoltate de-a lungul timpului, pe care Berlinul, în calitate de stat nenuclear, nu le deține încă.
Se cere o doctrină publică, clară și convingătoare, pentru a se asigura că Rusia nu va interpreta niciodată greșit un semnal militar convențional al Aliaților.
Un înalt oficial german a declarat că Berlinul este „dispus” să adopte o doctrină și o înțelegere comună privind scala de escaladare cu partenerii europeni, amintind că Germania a inițiat, acum trei ani, discuțiile privind consolidarea mijloacelor convenționale de descurajare.
Oficialul german a subliniat că dobândirea capacităților DPS trebuia însoțită obligatoriu de o înțelegere comună privind modul de desfășurare, aspect clar încă de la începutul procesului.
Discuțiile oficiale, amânate anterior de dezbaterile interne franceze privind viitorul strategiei nucleare, prind acum avânt. Un posibil rezultat ar fi o declarație comună Germania-Franța-Marea Britanie, deși drumul este încă lung.
Un înalt oficial britanic a minimizat temerile francezilor, afirmând că cultura strategică a Germaniei evoluează rapid și că trebuie acceptată, nu contrastată de stereotipuri.
Regatul Unit, singura altă putere nucleară NATO din Europa, poartă discuții similare cu Germania pentru arme cu rază de peste 2.000 km, conform acordului bilateral din 2024, și explorează participarea Franței la program.
Oficialul britanic a avertizat asupra confuziei terminologice privind „lovitura de precizie în adâncime”, explicând că scopul este neutralizarea potențialului de luptă (centre de comandă, logistică, depozite), nu a clădirilor guvernamentale sau a instalațiilor nucleare.
„Cu toții suntem conștienți de necesitatea de a nu provoca o escaladare la nivel nuclear”, a reiterat oficialul britanic.
Dezbaterea accentuează tensiunile generate de asumarea de către Germania a unui rol de lider în apărarea europeană, marcată de ruptura față de prudentismul postbelic și de consecințele absenței SUA.
Liderii germani doresc să prezinte noile capacități, inclusiv recunoașterea spațială, ca resurse europene, nu strict naționale.
Generalul Ingo Gerhartz, comandantul NATO pentru Europa Centrală și Flancul Estic, a afirmat că deciziile privind loviturile adânci trebuie luate în consultare cu toți aliații NATO, deoarece orice acțiune unilaterală va fi atribuită întregii Alianțe.
La Conferința de Securitate de la Berlin, Gerhartz a avertizat că DPS trebuie integrată în politica generală a Alianței pentru a evita interpretările greșite.
Analystul militar vienez Franz-Stefan Gady a subliniat importanța stabilirii priorităților privind țintele, gestionarea escaladării și autorizarea, pentru a reduce riscul de neînțelegeri și a menține ponderea descurajării.
Gady și-a exprimat îngrijorarea privind dacă conducerea politică germană înțelege pe deplin implicațiile lovirii țintelor adânci în Rusia pentru succesul planurilor Bundeswehr și NATO.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a confirmat dezvoltarea capacităților DPS împreună cu Marea Britanie și analizarea includerii Franței.
Palatul Elysée nu a răspuns la solicitarea de comentarii legate de aceste avertismente.