Franța și Germania negociază succesorul Christinei Lagarde la conducerea BCE

Pablo Hernández de Cos și Klaas Knot sunt candidații principali pentru președinția Băncii Centrale Europene, în timp ce Franța și Germania discută distribuirea funcțiilor de top.

Actualizat:

Franța și Germania negociază succesorul Christinei Lagarde la conducerea BCE
ACTUALIZARE Franța și Germania negociază succesorul Christinei Lagarde la conducerea BCE

Săptămâna trecută, Eurogrupul a confirmat ambele nominalizări. Berlinul ar obţine postul de economist şef, iar Parisul locul lui Isabel Schnabel, responsabilă pentru operaţiunile de piaţă Handelsblatt. Markus Brunnermeier ar putea deveni primul economist şef german de când Jürgen Stark a părăsit funcţia în 2011, fiind înlocuit de irlandezul Philip Lane, al cărui mandat se încheie în mai Handelsblatt. Un acord franco-german ar asigura probabil faptul că ambele funcții de top ajung în posesia celor mai mari economii ale zonei euro.

ACTUALIZARE Germania îl propune pe Markus Brunnermeier pentru funcția de economist-șef al BCE

Guvernul german intenționează să-l nominalizeze pe Markus Brunnermeier, profesor la Universitatea Princeton, pentru funcția de economist-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit unor oficiali din Ministerul Finanțelor citați de Politico. Decizia cabinetului federal este programată pentru miercuri, după recomandarea ministrului de Finanțe Lars Klingbeil către cancelarul Friedrich Merz. Funcția de economist-șef face parte din trei poziții importante din conducerea BCE care trebuie ocupate până la sfârșitul anului, în contextul demisiei preconizate în februarie a președintei Christine Lagarde, al plecării Isabel Schnabel la începutul lui 2027 spre FMI și al expirării mandatului lui Philip Lane în mai. Negocierile pentru succesorul Christinei Lagarde par să se apropie de o soluție, guvernul german arătând o disponibilitate crescută de a susține desemnarea spaniolului Pablo Hernández de Cos la președinția BCE. Contracandidatul Klaas Knot, fost guvernator al băncii centrale a Olandei și fost președinte al Consiliului pentru Stabilitate Financiară, ar urma să se retragă din cursă, potrivit publicației Volkskrant. Un oficial din Ministerul german de Finanțe califică numirea lui Brunnermeier ca o alegere excelentă din punct de vedere profesional, evidențiind activitatea sa didactică la Princeton. Economistul-șef al BCE are un rol central în pregătirea și coordonarea dezbaterilor din Consiliul guvernatorilor privind stabilirea ratelor dobânzilor. În eventualitatea numirii, Brunnermeier ar deveni al treilea german care ocupă funcția de economist-șef de la înființarea BCE, după Otmar Issing și Jürgen Stark. Brunnermeier, în vârstă de 57 de ani și originar din Bavaria, este apreciat de coaliția de guvernare de la Berlin și a impresionat participanții printr-o prezentare despre reziliența economică susținută în cabinetul federal anul trecut. Franța și Germania negociază în noiembrie succesiunea Christinei Lagarde la conducerea BCE, spaniolul Pablo Hernández de Cos fiind favoritul pentru președinția instituției cu sediul la Frankfurt, în contextul demisiei anticipate a actualei șefe și al vacantării unor posturi-cheie din conducere. Comitetul executiv al BCE urmează să fie schimbat, două dintre cele șase poziții urmând să devină disponibile: economist-șef și responsabilul operațiunilor de piață, ambele având rol major în politica monetară și gestionarea intervențiilor financiare. Termenul pentru depunerea candidaturilor la cele două funcții a fost stabilit pentru 18 noiembrie, nominalizările urmând să fie analizate în paralel cu procedura de desemnare a viitorului președinte al BCE. Președintele Consiliului European António Costa intenționează să inițieze consultările cu Parlamentul European și Consiliul guvernatorilor BCE în cadrul summitului din 26 noiembrie. Negocierile dintre Berlin și Paris sunt esențiale pentru configurarea viitoarei conduceri a BCE, cele două state având influență decisivă în desemnarea ocupanților funcțiilor-cheie. La Dublin, Friedrich Merz a afirmat că discuțiile au avansat, dar înțelegerea nu este finală, necesitând consultări cu partenerii de coaliție înainte de prezentarea oficială a propunerii de către Berlin în săptămâna următoare. Franța susține candidatura lui Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Centrale a Spaniei, abordarea sa prudentă în politica monetară fiind considerată compatibilă cu interesele Parisului în contextul presiunilor fiscale și al necesității stabilității. Ministrul spaniol al Economiei Carlos Cuerpo consideră că experiența lui Hernández de Cos și abilitatea sa de a construi consens îl recomandă pentru președinția BCE. Eurogrupul a confirmat săptămâna trecută cele două nominalizări, deschizând etapa negocierilor politice dintre statele membre. În scenariul în care Pablo Hernández de Cos preia conducerea BCE, Germania ar urma să obțină funcția de economist-șef, în timp ce Franța ar putea primi postul responsabil de operațiunile de piață, ocupat în prezent de Isabel Schnabel. Berlinul îl are în vedere pentru poziția de economist-șef pe Markus Brunnermeier, profesor la Universitatea Princeton, funcția fiind considerată a doua ca importanță în structura BCE după președinție. Numirea lui Brunnermeier ar marca revenirea unui economist german în această poziție după o pauză de peste un deceniu, ultimul ocupant fiind Jürgen Stark, al cărui mandat s-a încheiat în 2011, urmat de irlandezul Philip Lane, al cărui mandat expiră în mai. Dacă președinția BCE ar reveni lui Klaas Knot, distribuția posturilor s-ar inversa, Franța obținând funcția de economist-șef, iar Germania păstrând responsabilitatea pentru operațiunile de piață, în ambele variante cele două poziții revenind celor mai mari economii din zona euro. O eventuală numire a lui Hernández de Cos la conducerea BCE ar lăsa vacantă funcția de director general al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) cu sediul la Basel. Mandatul Christinei Lagarde la BCE era programat să expire la 31 octombrie 2027, ea anunțând însă renunțarea cu opt luni înainte, pentru a putea aborda mai liber subiecte care nu țin direct de politica monetară. Plecare anticipată a președintei și schimbarea simultană a altor membri ai conducerii creează una dintre cele mai ample repoziționări instituționale de la BCE din ultimii ani, deciziile finale urmând să influențeze orientarea politicii monetare europene. Franța și Germania se apropie de un acord privind ocuparea posturilor-cheie din conducerea BCE, potrivit presei spaniole și germane, negocierile vizând președinția și două posturi vacante din Comitetul executiv. Cotidianul El País menționează că Parisul înclină spre Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Centrale a Spaniei, abordarea sa moderată fiind bine primită de o țară afectată de dificultăți fiscale, el putând deveni primul economist spaniol la conducerea BCE. Ministrul spaniol al Economiei Carlos Cuerpo l-a numit candidat ideal, invocând expertiza și capacitatea de a ajunge la consens. Celălalt nume vehiculat pentru președinția BCE este Klaas Knot, fost guvernator al Băncii Centrale a Țărilor de Jos. Comitetul executiv al BCE are șase membri, termenul pentru nominalizarea a două posturi vacante fiind 18 noiembrie: funcția de economist-șef și cea de responsabil cu operațiunile de piață. Potrivit Handelsblatt, în cazul unui acord Berlinul ar obține postul de economist-șef, iar Parisul ar prelua locul ocupat de Isabel Schnabel la operațiunile de piață, guvernul german dorindu-l pe Markus Brunnermeier de la Universitatea Princeton pentru funcție. Ar fi primul economist-șef german de la plecarea lui Jürgen Stark în 2011, postul fiind ocupat ulterior de irlandezul Philip Lane, al cărui mandat se încheie în mai. Dacă Knot ar ajunge președinte al BCE, Franța ar obține postul de economist-șef, iar Germania ar păstra portofoliul operațiunilor de piață, în orice variantă un acord franco-german aducând probabil ambele funcții în mâna celor mai mari economii ale zonei euro. Președintele Consiliului European António Costa intenționează să înceapă consultările cu Parlamentul European și Consiliul guvernatorilor BCE la summitul din 26 noiembrie, iar cancelarul Friedrich Merz a afirmat la Dublin că acordurile se conturează, dar sunt necesare zile pentru consultarea partenerilor de coaliție înainte de prezentarea propunerii în săptămâna următoare. Alegerea lui Hernández de Cos ar elibera și funcția de director general al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) cu sediul la Basel, cea mai veche instituție financiară internațională. Mandatul Christinei Lagarde la BCE ar fi expirat oficial la 31 octombrie 2027, ea anunțând demisia cu opt luni înainte pentru a putea vorbi mai liber despre subiecte care nu țin de politica monetară. Săptămâna trecută, Eurogrupul a confirmat ambele nominalizări pentru președinția BCE. Berlinul ar obține postul de economist-șef, iar Parisul locul lui Isabel Schnabel la operațiunile de piață, conform Handelsblatt. Markus Brunnermeier ar putea deveni primul economist-șef german de când Jürgen Stark a părăsit funcția în 2011, fiind înlocuit de irlandezul Philip Lane, al cărui mandat se încheie în mai. Un acord franco-german ar asigura probabil faptul că ambele funcții de top ajung în posesia celor mai mari economii ale zonei euro.

Nominalizarea urmează să fie aprobată de cabinetul federal miercuri, după recomandarea ministrului de Finanțe Lars Klingbeil către cancelarul Friedrich Merz.

Demisia președintei Christine Lagarde este așteptată în februarie, iar plecarea Isabel Schnabel din Comitetul executiv este prevăzută la începutul lui 2027, în contextul în care mandatul economistului-șef Philip Lane expiră în mai.

Negocierile privind succesorul lui Lagarde avansează, Berlinul fiind tot mai dispus să susțină desemnarea spaniolului Pablo Hernández de Cos la președinția BCE, în timp ce contracandidatul Klaas Knot pare pregătit să se retragă din cursă.

Franța și Germania finalizează un acord privind desemnarea noului președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), având ca principal favorit pe spaniolul Pablo Hernández de Cos, fostul guvernator al Băncii Centrale a Spaniei Economica.net. Celălalt candidat menționat pentru conducerea instituției cu sediul la Frankfurt este Klaas Knot, fostul guvernator al Băncii Centrale a Țărilor de Jos Economica.net.

Negocierile intense dintre cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au loc în contextul summitului de la Dublin. Președintele Consiliului European, António Costa, intenționează să inițieze consultările cu Parlamentul European și Consiliul guvernatorilor BCE în cadrul summitului din 26 noiembrie Economica.net. Cancelarul Merz a precizat că, deși acordurile se prefigurează, acestea nu au o formă finală, fiind necesare consultări suplimentare cu partenerii de coaliție înainte de a prezenta propunerea Germaniei săptămâna viitoare Economica.net.

Pe lângă președinție, se negociază două poziții vacante în Comitetul executiv al BCE: economistul șef și responsabilul pentru operațiunile de piață, pentru care termenul limită de nominalizare este 18 noiembrie Economica.net. Conform publicației Handelsblatt, dacă Pablo Hernández de Cos devine președinte, Berlinul ar putea obține postul de economist șef — unde este dorit Markus Brunnermeier de la Universitatea Princeton — iar Parisul ar prelua responsabilitatea pentru operațiunile de piață Economica.net. În cazul în care Klaas Knot ar fi numit președinte, Franța ar obține postul de economist șef, iar Germania ar păstra portofoliul operațiunilor de piață Economica.net.

Alegerea lui Hernández de Cos, apreciat pentru abordarea moderată în politica monetară, ar elibera totodată postul de director general al Băncii Reglementărilor Internaționale (BIS) din Basel, Elveția Economica.net. Ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, a declarat că expertiza și capacitatea de consens ale candidatului spaniol îl fac ideal pentru acest rol Economica.net.

Procesul de succesiune a fost accelerat de decizia Christinei Lagarde de a demisiona la sfârșitul lunii octombrie, cu opt luni înainte de expirarea mandatului său, prevăzut inițial pentru 31 octombrie 2027. Lagarde a motivat această decizie prin dorința de a putea vorbi mai liber despre aspecte care nu țin de politica monetară Economica.net.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: