Frauda prin investiții false a produs pagube de peste 73,6 milioane de lei în primele nouă luni din 2026

Poliția Română raportează 1.624 de sesizări pentru false oferte de investiții în perioada ianuarie-septembrie 2026, cu prejudicii totale de peste 73,6 milioane de lei și aproximativ 8,5 milioane de euro.

Frauda prin investiții false a produs pagube de peste 73,6 milioane de lei în primele nouă luni din 2026

În primele nouă luni ale anului 2026, Falsele oferte de investiții au produs pagube de peste 73,6 milioane de lei și circa 8,5 milioane de euro în sesizările analizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române, conținutul afișează un raport detaliat [s:CURRENT|publicat pe Financiarul.ro]. Aceste sume reprezintă bani pierduți de persoanele atrase de promisiuni de câștig din acțiuni sau criptomonede, nu profituri din investiții legitime.

Analiza acoperă perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2026 și cuprinde 1.624 de sesizări raportate. În 1.346 de cazuri, plățile victimei au fost efectuate în lei, iar în alte 260 de cazuri, în euro. Prejudiciile prezentate se referă strict la sumele raportate în aceste cazuri specifice, nu la valoarea totală a tuturor fraudelor online din România, iar cele două monede nu pot fi adunate fără un curs de schimb valutar.

Această evaluare continuă o analiză anterioară pentru primele șase luni din 2026, în care Poliția examinase 1.252 de sesizări, consemnând peste 58 de milioane de lei, peste 2 milioane de euro și aproape 6 milioane de dolari pierduți în 193 de cazuri cu plăți în dolari. Perioada de șase luni este inclusă în cea de nouă luni, astfel încât prejudiciile din cele două analize nu se adună, ci se cumulează progresiv.

Structura fraudei relevă că în 80,5% dintre cazurile analizate pentru primele nouă luni din 2026, victimelor li s-a cerut să trimită bani sub pretextul unei investiții. În 872 de sesizări (53,7% din total), promisiunea privea achiziția de acțiuni, iar în 385 de sesizări (23,7%), pretextul era reprezentat de criptomonede.

Poliția avertizează că reclamele folosite de fraudatori utilizează adesea imaginea unor persoane cunoscute sau a unor bănci cunoscute. După o primă plată, uneori de 200-250 de euro, falșii consilieri cer sume mai mari și promit câștiguri consistente. În unele cazuri, solicitanții cer și instalarea unei aplicații prin care pot controla de la distanță telefonul sau calculatorul victimei. Alte semne de alarmă includ apelurile nesolicitate repetate, oferta prezentată ca urgentă sau secretă și promisiunea recuperării rapide a banilor.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează și asupra câștigului prezentat drept garantat și a paginilor web care imită site-uri cunoscute, dar au adrese web (URL) ușor modificate. Pensionarii au reprezentat cea mai mare parte a victimelor identificate în analiza pentru ianuarie-septembrie 2026: 40,5%, urmate de angajați cu 38,9%. Aproape două treimi (64,1%) dintre victime aveau între 46 și 75 de ani.

Față de primele nouă luni din 2024, numărul angajaților victime a scăzut cu 59,4%, iar cel al pensionarilor cu 48,4%. S-a schimbat și metoda întâlnită cel mai frecvent: în perioada comparabilă din 2024, instalarea unor aplicații era principala metodă de fraudare în 66,05% dintre cazuri, în timp ce în 2026 a predominat cererea directă de a trimite bani.

Pentru tranzacțiile neautorizate, Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică indică următorii pași de urmat: victima trebuie să păstreze confirmările de plată, mesajele și capturile de ecran și să sesizeze Poliția la unitatea competentă. Site-ul Poliției oferă o secțiune dedicată intitulată „Contact/Trimite o petiție online” pentru această procedură.

O analiză a Poliției Române relevă că persoanele cu vârsta între 46 și 75 de ani, cu studii medii și din mediul urban, sunt cele mai vulnerabile la fraudele online de tip investiții în acțiuni sau criptomonede. Statisticile indică o inversare a trendului față de acum doi ani: acum, pe primul loc în topul victimelor se află pensionarii (40,5%), urmați de salariați (38,9%), în timp ce în 2024 angajații erau grupa cea mai afectată. Profilul victimei a fost conturat pe baza a 1.624 de sesizări înregistrate la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și la inspectoratele județene în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026. 79% dintre victime (1.278 de persoane) proveneau din mediul urban, un factor ce influențează semnificativ riscul de victimizare prin această metodă. În perioada similară a anului 2024, persoanele angajate reprezentau majoritatea victimelor (1.555 de cazuri), în timp ce pensionarii ocupau locul al doilea (1.276 de cazuri). În ultimii doi ani, numărul persoanelor angajate victime ale fraudelor online a scăzut cu 59,4%, iar al pensionarilor cu 48,4%. Vârsta victimelor variază între 16 și 93 de ani. Persoanele cu cel mult studii medii au format cel mai adesea grupul victimelor (50,7%), urmate de cele cu studii superioare (34,9%). Cea mai frecventă combinație de risc implică persoane cu studii medii și vârsta între 66 și 75 de ani. Metodologia predominantă s-a schimbat: în 2026, în 80,5% dintre cazuri, victimei i s-a cerut să trimită bani, în timp ce în primele nouă luni ale anului 2024, instalarea de aplicații (66,05%) era mecanismul principal prin care se inducea transmiterea fondurilor. În 53,7% din sesizări, promisiunea fraudei vizachițizia de acțiuni (872 de cazuri), în vreme ce criptomonedele au fost menționate în 23,7% din cazuri (385 de situații). Prejudiciile materiale totaliză peste 73,6 milioane lei (în 1.346 de situații) și aproximativ 8,5 milioane euro (în 260 de situații).

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a confirmat 1.624 de cazuri de fraude online în primele 9 luni ale anului 2026, cu prejudicii totale de peste 73 de milioane de lei și 8,5 milioane euro. Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Raportul IGPR confirmă profilul victimelor: 79% provin din mediul urban, iar cei mai vulnerabili sunt pensionarii (40,5%) și persoanele angajate (38,9%), cele mai predispuse fiind persoanele cu vârsta între 46-75 de ani și cu studii medii. Nuantând cifrele din publicațiile anterior citate, comunicatul IGPR specifică prejudiciul total în lei la 73.600.000 de lei, evidențiind că noua metodologie predominantă (80,5% dintre cazuri) implică solicitarea directă a fondurilor, spre deosebire de necesitatea instalării de aplicații din 2024 (66,05%).

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: