Friedrich Merz amenință că va bloca bugetul UE dacă statele membre nu finanțează Ucraina

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că va bloca următorul buget al Uniunii Europene, care se întinde pe șapte ani, dacă toate statele membre nu se angajează să ofere sprijin financiar Ucrainei în 2027 și în anii următori.

Într-o scrisoare trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, consultată de Financial Times, Merz condiționează sprijinul său pentru bugetul blocului comunitar pentru perioada 2028-2034 de acordul tuturor țărilor UE privind finanțarea Ucrainei, devastată de război, care se confruntă anul viitor cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro.

„Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, vom contribui în mod echitabil la acoperirea acestui deficit de finanțare al Ucrainei, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a scris Merz.

În decembrie anul trecut, liderii UE au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă amploarea agresiunii militare a Rusiei împotriva țării vecine este atât de mare încât Kievul a anunțat că va avea nevoie de încă 70 de miliarde de euro în finanțare anul viitor, un deficit recunoscut de aliații Ucrainei.

UE s-a angajat să acopere două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro. Comisia Europeană lucrează la identificarea unor variante pentru îndeplinirea acestui angajament, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune, în speranța că liderii vor putea ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

Însă patru țări din UE – Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia – au semnalat că nu vor contribui la acordarea unui sprijin financiar suplimentar Kievului. Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut anul trecut o derogare de la contribuția la plata dobânzilor aferente împrumutului de 90 de miliarde de euro.

Merz a subliniat în scrisoare că „trebuie apoi să găsim o soluție susținută de toate statele membre, care să asigure o perspectivă de finanțare solidă și multianuală pentru Ucraina începând din 2028”, inclusiv pentru plata dobânzilor aferente datoriei restante legate de această țară.

Marine Le Pen, care conduce sondajele de opinie înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, din aprilie, a declarat, de asemenea, că, dacă va câștiga cursa pentru a-i succeda lui Emmanuel Macron, va pune capăt sprijinului acordat Kievului, cu excepția unei anumite forme de asistență operațională și a instruirii soldaților ucraineni.

Germania este cel mai mare contributor net la bugetul UE, în timp ce cele patru țări care încearcă să evite o contribuție suplimentară la finanțarea Ucrainei sunt beneficiare nete ale fondurilor europene.

Prin folosirea influenței Germaniei în negocierile bugetare, Merz încearcă să asigure finanțarea Kievului atât pentru anul viitor, cât și pentru perioada următoare.

Alegerile care urmează în mai multe țări din UE, inclusiv în Italia și Polonia, ar putea face tot mai dificilă finanțarea Ucrainei prin consens.

Berlinul încearcă, de asemenea, să se asigure că, pe viitor, finanțarea va necesita doar sprijinul unei majorități calificate a țărilor UE, în locul consensului cerut în prezent, pentru a evita eventuale veto-uri.

„Nevoile financiare ale Ucrainei trebuie rezolvate în cadrul următorului buget al UE. Sprijinul financiar pentru Ucraina din partea tuturor statelor membre ale UE este esențial pentru încheierea cu succes a negocierilor bugetare ale UE”, a declarat un oficial al guvernului german.

Cancelarul german Friedrich Merz a trimis un ultimatum oficial liderilor europeni prin care condiționează aprobarea următorului buget pe șapte ani al Uniunii Europene de un angajament colectiv și obligatoriu al tuturor celor 27 de state membre de a finanța Ucraina începând cu anul 2027. Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare oficială adresată președintelui Consiliului European, António Costa, document consultat și publicat inițial de Financial Times, scrie Mediafax. Merz a avertizat că va bloca bugetul UE pe șapte ani dacă statele membre nu se angajează să furnizeze sprijin financiar Ucrainei în 2027 și în anii următori.

În scrisoarea sa, Merz leagă sprijinul pentru bugetul comunitar pentru perioada 2028-2034 de acordul tuturor țărilor UE privind finanțarea Ucrainei. Kievul se confruntă anul viitor cu un deficit de finanțare estimat la 70 de miliarde de euro. „Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, vom contribui în mod echitabil la acoperirea acestui deficit de finanțare al Ucrainei, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a scris Merz. Ultimatumul vine înaintea reuniunii liderilor UE de la Dublin, de joi și vineri, unde Merz a cerut ca deficitul de finanțare al Kievului să fie abordat.

În decembrie anul trecut, liderii UE au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Însă, din cauza amplei agresiunii militare ruse, Kievul a anunțat că va avea nevoie de încă 70 de miliarde de euro în finanțare anul viitor, deficit recunoscut de aliații Ucrainei. UE s-a angajat să acopere două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro. Comisia Europeană lucrează la identificarea unor variante pentru îndeplinirea acestui angajament, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune, în speranța că liderii vor ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, patru state membre – Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia – au semnalat că nu vor contribui la acordarea unui sprijin financiar suplimentar Kievului. Anul trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut o derogare de la contribuția la plata dobânzilor aferente împrumutului de 90 de miliarde de euro. Merz a subliniat în scrisoare că „trebuie apoi să găsim o soluție susținută de toate statele membre, care să asigure o perspectivă de finanțare solidă și multianuală pentru Ucraina începând din 2028”, inclusiv pentru plata dobânzilor aferente datoriei restante.

Marine Le Pen, care conduce sondajele de opinie înaintea alegerilor prezidențiale din Franța din aprilie, a declarat, de asemenea, că, dacă va câștiga cursa pentru a-i succeda lui Emmanuel Macron, va pune capăt sprijinului acordat Kievului, cu excepția unei anumite forme de asistență operațională și a instruirii soldaților ucraineni. Discuțiile UE privind finanțarea Ucrainei au loc în același timp cu negocierile dificile privind bugetul blocului comunitar începând din 2028. Germania este cel mai mare contributor net la bugetul UE, în timp ce cele patru țări care încearcă să evite o contribuție suplimentară la finanțarea Ucrainei sunt beneficiare nete ale fondurilor europene. Prin folosirea influenței Germaniei în negocierile bugetare, Merz încearcă să asigure finanțarea Kievului atât pentru anul viitor, cât și pentru perioada următoare. Alegerile care urmează în mai multe țări din UE, inclusiv în Italia și Polonia, ar putea face tot mai dificilă finanțarea Ucrainei prin consens. Berlinul încearcă, de asemenea, să se asigure că, pe viitor, finanțarea va necesita doar sprijinul unei majorități calificate a țărilor UE, în locul consensului cerut în prezent, pentru a evita eventuale veto-uri. „Nevoile financiare ale Ucrainei trebuie rezolvate în cadrul următorului buget al UE. Sprijinul financiar pentru Ucraina din partea tuturor statelor membre ale UE este esențial pentru încheierea cu succes a negocierilor bugetare ale UE”, a declarat un oficial al guvernului german.

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că va bloca următorul buget al UE, care se întinde pe șapte ani, dacă toate statele membre nu se angajează să ofere sprijin financiar Ucrainei în 2027 și în anii următori. Kievul se confruntă cu o nevoie de aproximativ 45 de miliarde de euro din partea UE pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar uriaș estimat pentru 2027.

Uniunea Europeană a promis să acopere aproximativ două treimi din deficitul de 70 de miliarde de euro al Ucrainei pentru 2027, adică 45 de miliarde de euro, însă țările membre nu au stabilit încă de unde vor veni banii.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, și consultată de Euronews, Friedrich Merz susține că toate statele UE trebuie să participe la acest efort financiar, nu doar cele care au oferit până acum cea mai mare parte a sprijinului.

„Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, să contribuim în mod echitabil la acoperirea acestui deficit, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a transmis cancelarul german.

Merz vrea ca negocierile pentru viitorul buget multianual al UE să includă și o soluție pentru finanțarea Ucrainei începând din 2028, care să asigure sprijin financiar pe mai mulți ani și să acopere inclusiv dobânzile aferente împrumuturilor deja contractate.

Ucraina are nevoie de încă 45 de miliarde de euro, pe lângă împrumutul de 90 de miliarde de euro deja acordat.

Uniunea Europeană acordă deja Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, finanțat prin împrumuturi comune contractate de 24 de state membre. Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut dreptul de a nu participa financiar la acest mecanism, în schimbul acordului necesar pentru aprobarea lui.

Potrivit înțelegerii, Ucraina nu va trebui să ramburseze suma principală până când Rusia nu va accepta să plătească despăgubiri de război. Dobânzile însă vor începe să fie plătite de anul viitor. Comisia Europeană estimase inițial un cost de aproximativ trei miliarde de euro anual, dar creșterea costurilor de împrumut a schimbat calculele.

Cele 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le ofere Kievului în 2027 ar urma să reprezinte un sprijin suplimentar, separat de împrumutul deja aprobat.

Din cauza sumelor foarte mari, contractarea unor noi împrumuturi comune a devenit una dintre principalele variante luate în calcul. Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre mai multe opțiuni înaintea unui summit special programat la sfârșitul lunii.

Friedrich Merz vrea însă ca discuțiile să înceapă mai repede. În scrisoarea către António Costa, cancelarul cere ca finanțarea Ucrainei să fie introdusă printre prioritățile reuniunii informale a liderilor europeni de săptămâna aceasta, de la Dublin, deși subiectul nu figura inițial pe agendă.

Germania, cel mai mare donator bilateral al Ucrainei, este nemulțumită că o parte importantă a ajutorului financiar și militar este suportată de un număr relativ mic de țări.

„Sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană indivizibilă și, prin urmare, și împărțirea responsabilității pentru acest sprijin trebuie să fie la fel”, a scris Merz.

Statele UE sunt împărțite în două tabere în ceea ce privește contribuția la finanțarea Ucrainei.

Poziția Germaniei este susținută și de Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, țări care contribuie semnificativ la ajutorul pentru Ucraina și care vor ca finanțarea Kievului să fie negociată împreună cu viitorul buget european.

Aceste state fac parte din grupul țărilor considerate mai prudente în privința cheltuielilor europene, cunoscute drept „frugale” sau „modernizatoare”. Ele cer reduceri ale bugetului propus de Comisia Europeană și se află în dezacord cu grupul „Prietenii Coeziunii”, care insistă asupra păstrării unor fonduri consistente pentru dezvoltarea regiunilor mai sărace ale Uniunii.

Tensiunile sunt accentuate de poziția Cehiei, Ungariei și Slovaciei, care dau semnale că vor să obțină din nou exceptarea de la participarea la un eventual împrumut comun pentru Ucraina. Bulgaria, care a criticat livrările de armament către Kiev, ar urma să adopte o poziție similară. Toate cele patru țări fac parte din grupul care susține menținerea fondurilor de coeziune.

Această situație provoacă nemulțumirea statelor care cer disciplină bugetară și consideră că nu este corect ca unele guverne să solicite fonduri europene importante, dar să refuze participarea la finanțarea Ucrainei.

„Grupul care susține coeziunea nu poate să le aibă pe toate. Nu există un copac cu bani la Bruxelles, așa că trebuie să facem alegeri politice”, a declarat un diplomat european pentru Euronews.

Poziția Germaniei este susținută și de ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris. Irlanda deține președinția prin rotație a Consiliului UE și are un rol important în negocierile dintre statele membre.

„Este foarte greu să ai o discuție serioasă despre bugetul european pentru următorii ani fără să vorbești despre Ucraina și finanțarea Ucrainei”, a declarat Harris luni dimineața, înaintea unei reuniuni ministeriale la Bruxelles. Acesta a subliniat că sprijinul pentru Kiev trebuie privit ca o problemă de securitate europeană.

Nu toate guvernele sunt însă de acord cu legarea celor două negocieri. Ignacy Niemczycki, ministru adjunct polonez responsabil de afacerile europene, a avertizat săptămâna trecută că bugetul UE și ajutorul pentru Ucraina sunt două probleme distincte. În opinia sa, discutarea lor la pachet ar putea avea efectul opus celui dorit și ar face și mai dificilă obținerea unui acord.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a avertizat că o asemenea condiționare ar fi „foarte periculoasă”.

Disputa complică negocierile pentru viitorul buget european, în condițiile în care statele membre trebuie să decidă atât cum vor împărți fondurile Uniunii în următorii șapte ani, cât și cine va suporta costurile sprijinului financiar acordat Ucrainei.

Cancelarul german Friedrich Merz a condiționat aprobarea viitorului buget multianual al Uniunii Europene, care se desfășoară pe o perioadă de șapte ani, de asumarea unui angajament financiar colectiv pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro. Berlinul cere ca toate cele 27 de state membre să contribuie la acoperirea deficitului bugetar al Kievului, o inițiativă care riscă, conform Euronews, să adâncească diviziunile dintre țările care susțin finanțarea comună și cele care se opun noiilor împrumuturi pentru Ucraina.

Kievul se confruntă cu un deficit bugetar estimat la aproximativ 70 de miliarde de euro pentru anul 2027, provocat de războiul continuu și de atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei. Uniunea Europeană și-a asumat anterior responsabilitatea de a acoperi două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro, prin intermediul unui mecanism de finanțare care urmează să fie stabilit oficial.

„Un angajament colectiv prin care noi toți, fără excepție, să contribuim în mod echitabil la acoperirea acestui deficit este o condiție prealabilă esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a declarat Merz într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, document consultat de Euronews.

Cancelarul german a subliniat că negocierile privind bugetul multianual al Uniunii trebuie să asigure „o soluție susținută de toate statele membre, care să garanteze o perspectivă de finanțare solidă și multianuală pentru Ucraina începând cu 2028, inclusiv obligațiile de plată a dobânzilor care s-au acumulat deja”.

Dobânzile menționate de Merz sunt aferente împrumutului de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, finanțat prin împrumuturi comune contractate deja de 24 de state membre.

Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut anterior o derogare de la participarea la acest mecanism de împrumut, în schimbul asigurării unanimității necesare pentru aprobarea sa inițiale.

Principalul sumei împrumutului nu va trebui rambursat până când Rusia nu va accepta să plătească despăgubiri de război. În schimb, plățile dobânzilor vor deveni scadente de anul viitor. Inițial, Comisia Europeană estima costurile la aproximativ trei miliarde de euro anual, însă creșterea bruscă a costurilor de împrumut a modificat aceste calcule.

Cele 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le acorde Ucrainei în 2027 ar urma să se adauge împrumutului existent de 90 de miliarde de euro.

Având în vedere amploarea deficitului financiar al Kievului, o nouă rundă de împrumuturi comune a devenit opțiunea preferată. Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre variantele posibile înaintea unui summit special programat la sfârșitul lunii.

În scrisoarea adresată lui António Costa, Merz îi cere să accelereze calendarul discuțiilor și să includă finanțarea Ucrainei printre „prioritățile” summitului informal de la Dublin, organizat în această săptămână, deși subiectul nu figura inițial pe ordinea de zi.

Cancelarul german critică în mod explicit faptul că sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei, o țară epuizată de război, este „distribuit inegal și suportat în mare parte doar de câteva state membre”.

„Sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană indivizibilă, la fel trebuie să fie și împărțirea sarcinilor pentru acest sprijin”, a scris Merz.

Germania este cel mai mare donator bilateral al Ucrainei. Alte state care susțin Kievul, printre care Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, împărtășesc nemulțumirile Berlinului și vor ca bugetul UE și finanțarea Ucrainei să fie negociate în cadrul aceluiași pachet.

Aceste țări fac parte din grupul așa-numiților „frugali” sau „modernizatori”, care pledează pentru reduceri generale ale cheltuielilor prevăzute în proiectul de buget european. Poziția lor le pune în opoziție cu „Prietenii coeziunii”, grupul de state care susține menținerea unui nivel ridicat al finanțării pentru politicile de coeziune.

Republica Cehă, Ungaria și Slovacia au transmis că nu intenționează să participe la un nou mecanism de împrumut comun destinat sprijinirii Ucrainei. Bulgaria, un critic vehement al livrărilor de arme către Kiev, este așteptată să adopte o poziție similară.

Cele patru state fac parte din grupul „Prietenii coeziunii”. Refuzul lor de a participa la finanțarea comună a provocat nemulțumirea țărilor care susțin o împărțire mai echitabilă a costurilor.

„Tabăra coeziunii nu poate să aibă totul”, a declarat un diplomat european. „La Bruxelles nu există un copac cu bani, așa că trebuie să facem alegeri politice.”

Simon Harris, ministrul irlandez de Finanțe, al cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile, s-a alăturat poziției susținute de grupul „frugalilor”.

„Este foarte greu să purtăm o discuție serioasă despre bugetul european pentru următorii ani fără a lua în considerare Ucraina și finanțarea acesteia”, a declarat Harris luni dimineață, înainte de a participa la o reuniune ministerială la Bruxelles.

Citește și: Cuirasatele lui Trump și „Cupola de Aur” par să se scufunde sub valul albastru: un nou „război al stelelor” pe cale să eșueze

„Trebuie să abordăm această chestiune în mod corect. Este vorba, de fapt, de securitatea europeană”, a adăugat oficialul irlandez.

Nu toate statele membre sunt însă de acord cu legarea celor două dosare. Ignacy Niemczycki, viceministrul polonez responsabil cu afacerile europene, a susținut săptămâna trecută că finanțarea Ucrainei și negocierile privind bugetul UE sunt chestiuni fundamental diferite. În opinia sa, asocierea lor ar putea „avea efecte negative” și ar face ca obținerea unui acord final să fie „și mai dificilă” decât în prezent.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a avertizat că o asemenea legătură între cele două dosare ar fi „foarte periculoasă”.

Disputa riscă astfel să complice negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, într-un moment în care statele membre trebuie să ajungă la un compromis atât asupra priorităților de cheltuieli, cât și asupra modului în care va fi finanțat sprijinul pentru Ucraina.

Statele membre nu au stabilit încă sursele pentru acești bani. Comisia Europeană analizează opțiuni pentru a respecta angajamentul de a acoperi două treimi din deficit, aproximativ 45 de miliarde de euro, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune, cu speranța că un acord se va lua până la sfârșitul anului. Negocierile se lovesc de opoziția Ungariei, Slovaciei, Bulgariei și Cehiei, care nu intenționează să contribuie financiar suplimentar. Aceste trei țări au obținut deja derogări de la plata dobânzilor pentru împrumutul precedent de 90 de miliarde de euro.

Berlinul își folosește influența pentru a asigura finanțarea atât pentru anul viitor, cât și pentru perioada următoare. Propunerea germană prevede ca deciziile viitoare privind sprijinul pentru Ucraina să fie adoptate prin majoritate calificată, în locul unanimității actuale, pentru a preveni blocajele prin veto. Obținerea consensului devine tot mai dificilă din cauza alegerilor viitoare în Italia și Polonia. În Franța, Marine Le Pen, condusă sondajele în vederea alegerilor prezidențiale din aprilie 2027, a declarat că ar pune capăt sprijinului pentru Kiev, cu excepția asistenței operaționale și a instruirii.

Cancelarul german Friedrich Merz a consolidat cererea ca toate statele membre ale Uniunii Europene să contribuie la finanțarea Ucrainei, întâmpinând rezistență din partea liderilor din Europa de Est care au respins legarea finanțării pentru Kiev de bugetul blocului. Merz a subliniat că „sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană indivizibilă, la fel trebuie să fie și împărțirea sarcinilor pentru acest sprijin”, criticând distribuirea inegală a ajutorului. Cererea lui Merz vizează toate cele 27 de guverne ale UE să împartă costurile pentru Ucraina, în contextul unui gol de finanțare proiecționat de 70 de miliarde de euro pentru 2027. Cancelarul german a amenințat că va bloca viitorul buget pe șapte ani al UE dacă nu toate statele membre vor ajuta la finanțarea Ucrainei. În scrisoarea sa către președintele Consiliului European, Merz a făcut sprijinul Berlinului pentru cadrul financiar multianual 2028-2034 condiționat de faptul că toate cele 27 de state membre să împartă costul golului de finanțare de 70 miliarde euro al Ucrainei și de finanțarea sa de la 2028 încoace.

În scrisoarea sa, Merz a legat sprijinul Germaniei pentru viitorul buget pe șapte ani al UE de angajamentul tuturor țărilor membre de a acoperi golul de finanțare estimat la 70 de miliarde de euro ($78,5 miliarde) al Ucrainei pentru anul viitor. El a reiterat această cerere marți, după întâlnirea cu premierul maghiar Peter Magyar, care a împotrivit acestor mișcări. Berlinoxiază aprobarea bugetului multianual 2028-2034 de un acord privind finanțarea Ucrainei, având în vedere deficitul proiecționat de 70 de miliarde de euro ($77 miliarde) pentru 2027. Cancelarul a făcut bugetul UE condițional de un nou sprijin financiar pentru Ucraina, exigând un „angajament colectiv” pentru acoperirea gap-urilor, criticând în același timp sprijiul actual ca fiind „distribuit inegal și suportat în mare parte doar de puține state membre”. Golul de 70 de miliarde de euro este cauzat de atacurile aeriene ruse. Domeniul financiar: Merz face bugetul UE condițional de un sprijin proaspăt, solicitând contribuția tuturor membrilor. Contextul este un deficit de 70 miliarde EUR pentru 2027, cu sprijin distribuit inegal până acum. Cancelarul german a legat aprobarea bugetului 2028-2034 de angajamentul tuturor statelor membre de a susține financiar Ucraina. În scrisoarea sa către președintele Consiliului European, Merz a făcut ca susținerea Berlinului pentru bugetul blocului să fie condiționată de acordul tuturor țărilor UE privind finanțarea Ucrainei, care se confruntă cu un gol de 70 miliarde euro în anul viitor. Merz a scris: „Furnizarea acestui suport este o responsabilitate indivizibilă împărțită de noi toți”, criticând distribuirea inegală a ajutorului bilateral. Berlinul a contribuit cu 101 miliarde de euro din februarie 2022, conform datelor guvernamentale germane.

Cancelarul a reiterat, citat de Financial Times, că „un angajament colectiv, în care noi toți, fără excepție, să contribuim echitabil la acoperirea acestui deficit, este o condiție prealabilă esențială pentru rezolvarea problemei și pentru discutarea altor subiecte, în special a celor cu implicații financiare”. Ultimatumul său vine cu o săptămână înainte de summitul informal al liderilor UE de la Dublin. Contextul financiar: În decembrie anul trecut, liderii UE au aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro ($99 miliarde) pentru Ucraina. Din cauza amplei agresiuni militare ruse, Kievul a declarat că va necesita încă 70 de miliarde de euro ($77 miliarde) în finanțare suplimentară anul viitor, un deficit recunoscut și de aliații Ucrainei. Date financiare specifice: Germania a furnizat până în iunie 2026 un total de 101 miliarde de euro pentru Ucraina (43,3 miliarde suport civil și 57,6 miliarde suport militar). Din acest total, 35,9 miliarde au fost cheltuite în Germania (de obicei pentru refugiati), iar banii trimiși efectiv în Ucraina variază între 31 și 42 miliarde de euro, conform Institutului Kiel. Merz a declarat că bugetul multianual trebuie să fie „pregătit pentru viitor”, ceea ce include garantarea suportului financiar neclintit pentru Ucraina, considerând-o o „chestiune de securitate europeană colectivă”. El a solicitat modificări semnificative în propunerile Comisiei pentru a evita încarcerarea negocierilor. Din totalul de 101 miliarde de euro, 35,9 miliarde au fost cheltuite în Germania, iar aproximativ 22 miliarde reprezintă promisiuni viitoare. Banii bateralizați efectivi trimiși în Ucraina se situează între 31 și 42 miliarde euro, conform Institutului Kiel.

Ultimele rapoarte indică faptul că Merz cere ca deficitul de finanțare al Kievului să fie rezolvat în timpul discuțiilor de la Dublin, solicitând ca această temă să fie prioritară pe agendă. UE s-a angajat să acopere două treimi din această sumă suplimentară, adică aproximativ 45 de miliarde de euro ($49,5 miliarde). Comisia Europeană analizează opțiuni pentru a respecta acest angajament, inclusiv emiterea de noi datorii comune, cu speranța unui acord până la sfârșitul anului. Noutate procedurală: Conform reportajelor, Berlinul dorește ca viitoarele decizii privind ajutorul pentru Kiev să fie luate prin majoritate calificată, și nu prin unanimitate, pentru a preveni blocările prin veto ale unor state membre. Germania, cel mai mare contributor net, își folosește greutatea politică împotriva celor patru state membre care refuză să plătească mai mult pentru Ucraina (Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Cehia), toate fiind beneficiari neti ai fondurilor europene. Aceasta este a doua amenințare a Berlinului în șase săptămâni. Finanțarea provine din împrumutul de suport de 90 miliarde euro stabilit de liderii UE. Acesta este împărțit în două tranșe de 45 miliarde euro. El a fost blocat inițial de Ungaria și Slovacia. Dezaranjamentele cu banii contină: Comisia a virat 24,1 miliarde euro din tranșa 2026 până la 5 noiembrie, rămânând datorată încă 20,9 miliarde euro, în funcție de reformele lente din Ucraina. Planul s-a bazat pe finalul războiului în 2026. Președintele Zelenskiy a avertizat în septembrie despre un deficit de apărare de 27 miliarde dolari, majoritatea pentru drone, și a cerut eliberarea anticipată a tranșei următoare. În octombrie, a cerut încă 70 miliarde euro. Ursula von der Leyen a acceptat cifra de 70 miliarde euro ca gap la summitul din octombrie, atribuind Comisiei sarcina de a elabora un plan. Comisarul Dombrovskis a precisat că UE va acoperi aproximativ 45 miliarde euro din cei 70 miliarde euro, sugerând optimisme cautious. Restul de 25 miliarde euro ar trebui acoperiți de partenerii externi, care au promis doar 4 miliarde euro pentru 2027. Opțiunile pentru acoperirea deficitului includ un al doilea împrumut bazat pe modelul de 90 miliarde euro, posibil garantat cu active ruse înghețate, dar principalul împrumut nu va fi rambursat până când Rusia nu plătește daune de război. Țările care se opun au cel mai mult de pierdut dintr-un conflict bugetar, deoarece depind de fondurile agricole și de coeziune pe care creditorii neti vor să le taie. Alegerile viitoare în Italia și Polonia vor complica și mai mult găsirea unui consens. Soluția cea mai probabilă rămâne emiterea de datorie comună europeană, deoarece alternativele sunt blocate. Datoria UE pentru Ucraina ar putea depăși 200 miliarde euro, raportat de Welt am Sonntag. Ministrul rus al afacerilor externe, Sergei Lavrov, a contestat exercițiul financiar european, afirmând în Kommersant că sancțiunile au costat Europa „mii de miliarde” în timp ce Rusia „nu a suferit pierderi semnificative”.

Opoziția: Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia au refuzat să se alăture viitoarelor ajutoare financiare suplimentare pentru Kiev. Simon Harris (Irlanda) consideră că o discuție serioasă despre bugetul european este imposibilă fără a lua în considerare Ucraina, în timp ce Ignacy Niemczycki (Polonia) avertizează că legarea celor două dosare ar putea avea efectul opus, iar premierul slovac Robert Fico etichetează condiționarea drept „foarte periculoasă”. Diviziuni interne: Grupul „Frugalilor” (inclusiv Germania, care este cel mai mare contributor net) susține legarea bugetului de Ucraina, în timp ce „Prietenii Coeziunii” (Ungaria, Slovacia, Cehia) se opun, temându-se de tăierile la fondurile de coeziune dacă sunt obligați să plătească pentru Ucraina. Bulgaria s-a alăturat acestora în semnalarea refuzului de a contribui.

Pe lângă tematica bugetară, discuțiile europene includ și eforturile de pace: UE va trimite o echipă de funcționari de rang înalt la discuțiile mediate de SUA din Abu Dhabi, pentru a asigura reprezentarea intereselor europene în posibilul acord de pace, deși negocierile directe rămân predominant trilaterale (Ucraina, Rusia, SUA). Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia susțin cererea lui Merz de a uni negocierile bugetare cu sprijinul pentru Ucraina, în timp ce grupul „Prietenii Coeziunii” – incluzând Ungaria, Slovacia și Cehia – se opune acestei legări. Structura datorie: Banii pentru Ucraina provin din împrumutul de suport de 90 miliarde euro. Planul, bazat pe ipoteza că războiul se va termina în 2026, nu s-a realizat. Președintele Zelenskiy a avertizat septembrie despre un deficit de apărare de 27 miliarde dolari, în special pentru drones, și a cerut alte 70 miliarde euro pentru 2027. UE a activat mecanismul său de protecție civilă pentru ajutor de urgență în criza energetică a Ucrainei, după cel mai grav atac al Rusiei asupra rețelei electrice din 3 noiembrie. Lipsa finanțării americane directe obligă Europa să preia rolul, deși lipsesc substituirile rapide pentru capabilitățile Patriot și Starlink. Scrisoarea lui Merz reprezintă prima încercare de a obliga fiecare stat membru să împartă acest cost.

Merz a cerut președintelui Consiliului European Ant to prioritizes this matter at this week's informal summit in Dublin. Comisia Europeană va prezenta opțiuni înainte de un summit special la sfârșitul lunii. Comisarul european Valdis Dombrovskis a confirmat că UE va acoperi aproximativ 45 miliarde euro din cei 70 miliarde euro ai deficitului, sugerând că un al doilea împrumut comun, similar cu cel de 90 miliarde euro, este una dintre opțiunile centrale, posibil garantat chiar și de activele ruse înghețate. Buchetul multianual va fi supus unui summit extraordinar la Bruxelles între 26 și 27 noiembrie, unde se va testa eficacitatea amenințării lui Merz de a bloca bugetul dacă nu se găsește un consens privind Ucraina.

Contextul geopolitical: SUA au oprit finanțarea directă, iar Europa nu poate compensa încă întreruperea ajutorului militar american pentru apărarea antiaeriană și inteligență. Merz încearcă să forțeze toate statele membre să împartă acest cost, folosind bugetul 2028-2034 ca pârghie.

Comisia Europeană și unele state membre intensifică eforturile pentru a obține sprijin pentru noi împrumuturi comune, care ar trebui să acopere nevoile de finanțare ale Ucrainei, în timp ce încercările de a utiliza în mai mare măsură activele bancei centrale ruse înghețate se lovesc de obstacole, inclusiv opoziția Belgiei. Oficialii au convenit că un mecanism de împrumut similar cu cel de anul trecut, finanțat pe piețele financiare, rămâne cea mai probabilă opțiune pentru acoperirea golului bugetar al Ucrainei, care ar putea ajunge la aproximativ 70 de miliarde de euro. Deși Germania și-a menținut poziția negativă față de împrumuturile comune, ea ar susține soluția actuală, conform persoanelor familiarizate cu subiectul.

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că va bloca viitorul buget multianual al Uniunii Europene, dacă toate statele membre nu se angajează să asigure finanțarea Ucrainei pentru 2027 și anii următori.

Berlinul condiționează sprijinul pentru bugetul UE pe perioada 2028-2034 de acordul unanim al celor 27 de state membre privind finanțarea Kievului, țară devastată de război care se confruntă anul viitor cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro.

Kievul are nevoie de un supliment de 70 de miliarde de euro pentru 2027, în contextul pagubelor economice massive generate de agresiunea Rusiei. UE a promis inițial să acopere două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro.

Ultimatumul cancelarului german a fost transmis printr-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, document consultat de Financial Times.

„Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, să contribuim în mod echitabil la acoperirea acestui deficit, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a scris Merz.

Avertismentul vine cu o săptămână înainte de summitul informal al liderilor UE de la Dublin, de joi și vineri, unde cancelarul german cere ca deficitul de finanțare al Kievului să fie rezolvat.

Liderii UE au convenit în decembrie anul trecut asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă amploarea agresiunii militare a determinat Kievul să anunțe că va avea nevoie de un nou ajutor de 70 de miliarde de euro anul viitor, deficit recunoscut de aliați.

UE s-a angajat să acopere două treimi din deficitul de 70 de miliarde de euro, adică aproximativ 45 de miliarde de euro. Comisia Europeană analizează opțiuni pentru a respecta acest angajament, inclusiv emiterea de noi datorii comune, cu speranța unui acord până la sfârșitul anului.

Respingerea provine de la patru state membre – Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia – care au semnalat că nu vor contribui la un sprijin financiar suplimentar. Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut deja anul trecut o derogare de la plata dobânzilor aferente împrumutului de 90 de miliarde de euro.

Merz a subliniat că „trebuie să găsim apoi o soluție susținută de toate statele membre, care să asigure Ucrainei o perspectivă de finanțare solidă și multianuală începând din 2028”, inclusiv pentru plata dobânzilor aferente datoriei restante.

Obiectivul este ca liderii europeni să ajungă la un acord privind viitorul buget multianual până la sfârșitul acestui an, în condițiile în care anul viitor vor avea loc alegeri cruciale în Franța, Italia și Polonia.

Alegerile din Franța, Italia și Polonia ar putea complica discuțiile și întârzia adoptarea bugetului care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.

Marine Le Pen, care conduce sondajele în Franța înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie, a declarat că va pune capăt sprijinului pentru Kiev, cu excepția unei anumite forme de asistență operațională și a instruirii soldaților ucraineni.

Cancelarul german intenționează să utilizeze influența economică a Berlinului pentru a determina toate statele membre să contribuie la finanțarea Kievului.

Berlinele propune, de asemenea, modificarea regulilor de aprobare a viitoarelor ajutoare pentru Ucraina, astfel încât deciziile să poată fi luate prin majoritate calificată, și nu prin unanimitate, pentru a preveni blocajele prin veto.

„Nevoile financiare ale Ucrainei trebuie rezolvate în cadrul viitorului buget al UE. Este important ca toate statele membre UE să sprijine financiar Ucraina pentru finalizarea cu succes a negocierilor privind bugetul Uniunii Europene”, a declarat un oficial al guvernului german.

Cancelarul german Friedrich Merz a solicitat modificări ale propunerii Cadrului Financiar Multianual european pentru a permite încheierea negocierilor, subliniind necesitatea includerii sprijinului comun pentru Ucraina în viitorul buget, informează Agerpres, citată de DC News.

Merz a subliniat că, alături de noile priorități legate de apărare și competitivitate, bugetul trebuie să prevadă sprijinul comun pentru Ucraina.

„Cadrul Financiar Multianual trebuie să fie sustenabil financiar pentru statele membre”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună la Berlin, desfășurată alături de premierul ungar Peter Magyar.

Cancelarul, lider al grupului țărilor „frugale”, a avertizat că, fără schimbări clare în noile propuneri prezentate de președintele Consiliului European, Antonio Costa, negocierile nu vor putea fi încheiate în timp util.

Merz a recunoscut dificultatea negocierilor pentru proiectul care va ghida cheltuielile UE între 2028 și 2034, dar a insistat asupra necesității aprobării acestuia cu cel puțin un an înainte pentru implementare.

Berlinul a enunțat două cerințe majore: stabilirea unor noi priorități, precum apărarea și competitivitatea, ceea ce implică amânarea unor priorități vechi, și convenirea unei viziuni comune privind sprijinul pentru Ucraina în anii următori.

Cancelarul a insistat că sprijinirea Ucrainei reprezintă „o sarcină comună europeană, nu doar a statelor membre”.

Merz a admis existența divergențelor cu cel puțin patru state membre,printre care Ungaria, dar a subliniat necesitatea rezolvării „unei chestiuni fundamentale”, amintind rolul Germaniei ca cel mai mare contributor la bugetul european și principal sprijinitor economic al Kievului.

Premierul ungar Peter Magyar a reiterat importanța intereselor naționale, evidențiind prioritizarea politicilor agricole și de coeziune. Magyar a prezis că liderii europeni „vor petrece împreună Crăciunul” în negocierea acestor aspecte.

Budapesta s-a opus unei contribuții financiare suplimentare pentru Ucraina, argumentând că protejarea frontierei externe a UE reprezintă un serviciu major care a costat „mai multe miliarde de euro” și pentru care Ungaria nu a fost compensată, suferind în schimb sancțiuni pentru nerespectarea normelor privind azilul.

Magyar a exprimat speranța că negocierile vor rezolva situația sancțiunii, permițând Ungariei să continue protecția frontierelor Europene fără penalizări.

Premierul maghiar a susținut că Ungaria nu își poate permite contractarea unor credite de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei la nivel internal și a cerut separarea acestei chestiuni de restul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual.

Cei doi șefi de guvern au exprimat sprijinul pentru procesul de aderare al țărilor din Balcanii de Vest și pentru candidatura Ucrainei, Magyar notând „progrese mari” în dosarul ucrainean.

În cadrul discuțiilor bilaterale, Merz și Magyar au analizat posibilitatea ca Ungaria să importe gaze lichefiate prin porturi germane, o opțiune favorizată de Budapesta.

Premierul ungar a specificat însă că decizia finală privind importul de gaze depinde de prețul final al acestora.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut ca aprobarea bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 să fie condiționată de participarea tuturor statelor membre la finanțarea Ucrainei, o inițiativă care a declanșat reacții diverse în blocul comunitar, Logos Press. Inițiativa lui Merz a întâmpinat rezistență puternică din partea Slovaciei, Cehiei, Ungariei și Bulgariei. Liderii acestor națiuni au subliniat constrângerile financiare și riscul blocării negocierilor privind viitorul buget european pe șapte ani. Cel mai ferm răspuns a venit din partea premierului slovac Robert Fico, care a acuzat Berlinul de șantaj. Potrivit Reuters, Fico a calificat cererea lui Merz ca fiind „un caz clasic de șantaj” și a reamintit că Slovacia deține același drept de veto ca și Germania în cadrul UE. Bratislava refuză orice contribuție la noul mecanism de creditare pentru Kiev, într-o poziție care reflectă și opoziția generală a lui Fico față de livrarea de armament pentru Ucraina și preferința sa pentru menținerea relațiilor cu Moscova. Premierul Cehiei, Andrej Babiș, alăturându-se lui Fico, a avertizat asupra consecințelor potențiale ale unui eșec al negocierilor bugetare, subliniind că o blocare a acestora ar putea pune în pericol și fondurile destinate în mod specific Ucrainei. Babiș a precizat, totodată, că proiectul actual al bugetului UE pentru 2028-2034 include deja aproximativ 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă aceste resurse sunt rezervate pentru perioada post-2027 și nu acoperă deficitul iminent din 2027. Premierul Ungariei, Péter Magyar, s-a distanțat de acuzația de șantaj formulată de Fico după discuțiile cu Merz, dar a contestat legitimitatea legării celor două dosare (bugetul UE și ajutorul pentru Ucraina) ca fiind nepotrivită. Magyar a considerat că această abordare nu transmite un mesaj pozitiv și a subliniat imposibilitatea Budapestei de a prelua noi angajamente de datorie paneuropeană, având în vedere propriul deficit bugetar ridicat al Ungariei. Cu toate diferențele, premierul maghiar și-a exprimat încrederea că divergențele pot fi rezolvate și că părțile vor găsi o soluție privind viitorul buget european. De asemenea, Bulgaria a respins ideea participării la un pachet financiar suplimentar pentru Ucraina, președintele Rumen Radev invocând resursele financiare limitate și necesitatea urgentă de a reduce deficitul bugetar al țării. Sofia a precizat totuși că va continua să își exprime solidaritatea față de Ucraina prin mijloace non-monetare, inclusiv livrări de energie electrică, reconstrucția infrastructurii energetice și feroviare, precum și sprijin pentru refugiații ucraineni. Această poziție marcată de separarea clară între sprijinul financiar direct și alte forme de asistență demonstrează efortul Bulgariei de a menține o poziție echilibrată în contextul tensiunilor interne și externe. Î contrast cu rezistența unor state membre, ideea de a integra finanțarea Ucrainei în tratativele pentru bugetul multianual rămâne susținută de oficiali din Bruxelles și Dublin. Ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris, consideră că o discuție serioasă privind bugetul UE pe următorii ani este imposibilă fără a aborda simultan problema finanțării Ucrainei, atribuindu-i acesteia o importanță legată direct de securitatea europeană. Comisarul european Valdis Dombrovskis a subliniat că soluțiile pentru deficitul financiar al Kievului necesită sprijinul tuturor celor 27 de state membre, nu doar al unui grup restrâns, reflectând dorința Bruxelles-ului de a asigura o repartizare echitabilă a responsabilității. Polonia a emis, însă, un avertisment: combinarea chestiunii ucrainene cu negocierile bugetare pe termen lung ar putea produce un efect contrar, dificultând ajungerea la un consens final și punând în pericol disponibilitatea fondurilor. Deficitul de finanțare al Ucrainei pentru anul 2027 este estimat la aproximativ 70 de miliarde de euro, suma pentru care Uniunea Europeană explorează opțiuni de acoperire, incluzând emiterea de noi datorii comune, deși mecanismul exact nu a fost stabilit definitiv. Gernez insista că toate statele membre trebuie să participe echitabil la acoperirea acestor cheltuieli, iar sprijinul financiar al Ucrainei să fie garantat printr-o perspectivă solidă, începând cu 2028, în cadrul viitorului buget multianual. Dezbaterile au pus în lumină diviziunile profunde din interiorul UE: Germania utilizează statutul său de cel mai mare contributor net la bugetul comun ca pârghie pentru o împărțire mai echitabilă a sarcinii, în timp ce oponenții avertizează asupra pericolului unei blocări complete a negocierilor. Estimările indică faptul că UE vizează acoperirea a aproximativ 45 de miliarde de euro din cei 70 de miliarde de euro necesitați de Kiev în 2027, însă detaliile mechanismului de finanțare rămân de negoziat. Merz subliniază că angajamentul colectiv al tuturor statelor membre este o condiție prealabilă pentru rezolvarea crizei financiare a Ucrainei și pentru evitarea disputelor cu implicații financiare majore în cadrul Uniunii. Disputa asupra modului de finanțare a Ucrainei complică semnificativ pregătirea următorului buget al UE pe șapte ani, Germania punând preșiune pentru o repartizare mai echitabilă a costurilor. Materialul a fost produs în colaborare cu redacția Logos Press.

Consiliul European a solicitat Comisiei Europene să pregătească propuneri concrete pentru acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei la summitul din 15–16 octombrie. Disputa privind contribuțiile financiare riscă să devină unul dintre principalele obstacole în negocierile pentru viitorul buget al UE, Berlinul insistând ca sprijinul pentru Ucraina să rămână o responsabilitate comună a tuturor statelor membre.

Comisia Europeană a salutat acordul Parlamentului European și al Consiliului UE privind bugetul Uniunii pentru 2027, ultimul din actualul cadru financiar multianual (2021-2027). Bugetul prevede angajamente totale de 199,7 miliarde de euro.

În contextul conflictului din Ucraina, bugetul pentru 2027 include un sprijin financiar consistent prin Facilitatea pentru Ucraina și prin împrumutul de sprijin, pentru care este alocată suma de 650 de milioane de euro.

Banii vor susține prioritățile tradiționale ale UE, precum coeziunea, agricultura, competitivitatea, cercetarea, migrarea și securitatea. Plățile aferente programelor de coeziune vor ajunge la 211,5 miliarde de euro.

Bugetul prevede și 1,1 miliarde de euro suplimentari pentru gestionarea migrației, în primul an complet de aplicare a Pactului privind migrația și azilul, ajungând la un total de 5,81 miliarde de euro pentru domeniul migrației și frontierelor.

Pentru securitate și apărare sunt alocate 3,07 miliarde de euro, iar domeniul „Vecinătate și întreaga lume” beneficiază de 15,53 miliarde de euro.

Adoptarea oficială a acordului urmează să aibă loc prin votul în plenul Parlamentului European programat pentru 24 noiembrie 2026.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a menținut discuțiile privind necesarul de finanțare al Ucrainei pentru 2027 pe agenda reuniunii extraordinare a liderilor europeni din 26-27 noiembrie, în pofida solicitării cancelarului german Friedrich Merz de a aborda problema cu prioritate la o întâlnire anterioară. Costa a răspuns într-o scrisoare adresată lui Merz, confirmând că finanțarea va fi discutată la Bruxelles, alături de negocierile privind viitorul buget multianual (2028-2034).

Executiveul comunitar se așteaptă să prezinte o propunere privind sprijinul financiar pentru Kiev înaintea summitului din 26-27 noiembrie, deși statele membre nu au ajuns încă la un acord privind modalitatea concretă de finanțare. Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria au respins deja solicitarea Berlinului de a participa uniform la acoperirea necesarului, premierul slovac Robert Fico calificând abordarea lui Merz drept „șantaj”.

Parlamentul European și Consiliul UE au convenit, marți seara, asupra bugetului anual pentru 2027, ultimul cadru din perioada de programare 2021-2027. Execuția executivă comunitară salută acest acord, care închide un ciclu marcat de crize succesive, incluzând pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu. Alocarea de 650 de milioane de euro dedicată facilității pentru Ucraina și creditului de sprijin intră în componența unui pachet global care susține prioritățile tradiționale ale blocului, printre care coeziunea, agricultura, competitivitatea și cercetarea. Suma totală a angajamentelor pentru 2027 se ridică la 199,7 miliarde de euro, cele mai mari plăți, în valoare de 211,5 miliarde de euro, fiind rezervate programelor de coeziune.

Parlamentul European și Consiliul UE au finalizat marți, 11 noiembrie, negocierile pentru bugetul anual al Uniunii pe 2027, un acord provizoriu care stabilește angajamentele totale la 199,7 miliarde EUR și plățile la 211,5 miliarde EUR. Această înțelegere marchează încheierea ciclului financiar 2021–2027, urmând ca textul să fie validat ulterior de cele două instituții.

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului UE au ajuns la 11 noiembrie la un acord provizoriu asupra bugetului pentru 2027, cu 199,7 miliarde EUR în angajamente și 211,5 miliarde EUR în plăți.

Parlamentul spune că a obținut 300 de milioane EUR peste propunerea Comisiei, inclusiv 21,5 milioane pentru Orizont Europa, 22,5 milioane pentru rețelele de transport și energie, 14 milioane pentru Erasmus+ și 13,5 milioane pentru protecție civilă. Compromisul reface și aproximativ un miliard EUR din angajamentele pe care Consiliul propusese să le reducă. Potrivit Parlamentului, acordul reface aproximativ un miliard EUR din angajamentele pe care Consiliul propusese să le taie din proiectul Comisiei. Pentru cercetare, Parlamentul a obținut 21,5 milioane EUR în plus pentru Orizont Europa. Rețelele de transport și energie primesc încă 22,5 milioane EUR prin Mecanismul pentru interconectarea Europei. Erasmus+ are o suplimentare de 14 milioane EUR, iar mecanismul UE de protecție civilă, de 13,5 milioane EUR. Fondul european de garantare agricolă primește încă 7 milioane EUR, iar programul de mediu și climă LIFE, 10 milioane EUR. Parlamentul a anunțat și 30 de milioane EUR cumulat pentru fondul de azil, migrație și integrare și instrumentul pentru frontiere și vize. Au fost alocate 10 milioane EUR pentru mobilitatea militară, 39 de milioane EUR pentru vecinătatea sudică și estică și 30 de milioane EUR pentru ajutor umanitar. Compromisul include și resurse suplimentare pentru securitatea cibernetică și fizică a instituțiilor și delegațiilor UE.

Depășirea de 4,9 miliarde EUR a costurilor de împrumut pentru NextGenerationEU va fi acoperită prin mecanismul convenit anterior. Tabelul Consiliului include separat 650 de milioane EUR pentru costurile de finanțare ale împrumutului de sprijin pentru Ucraina. Creșterea costurilor de împrumut pentru NextGenerationEU a fost unul dintre punctele sensibile ale negocierilor. Parlamentul a anunțat că depășirile de 4,9 miliarde EUR vor fi acoperite prin mecanismul convenit anterior, care folosește succesiv surse de finanțare pentru a limita presiunea dobânzilor asupra programelor UE. Raportorul general al Parlamentului, Nils Ušakovs, a legat suplimentările de pierderea puterii de cumpărare a bugetului pe fondul inflației și de nevoia de a proteja programele de costurile datoriei. Simon Harris, negociatorul-șef al Consiliului, a pledat pentru finanțarea investițiilor și păstrarea capacității de răspuns la crize, cu limitarea presiunii asupra bugetelor naționale. Tabelul Consiliului include 650 de milioane EUR în angajamente și în plăți pentru costul serviciului datoriei aferente împrumutului de sprijin pentru Ucraina. Suma corespunde estimării revizuite de Comisie în octombrie. Separat, Parlamentul a precizat că negociatorii nu au mobilizat instrumentul bugetar special asociat împrumutului. O declarație comună lasă deschisă această posibilitate în 2027, dacă apar circumstanțe neprevăzute și excepționale.

Consiliul estimează că va aproba acordul la 23 noiembrie, iar Parlamentul prevede un vot în plen în sesiunea din noiembrie. Acesta este ultimul buget anual din cadrul financiar 2021–2027. Acordul a fost obținut înaintea termenului de conciliere din 16 noiembrie. Parlamentul și Consiliul au 14 zile pentru aprobarea formală a compromisului. Consiliul estimează că se va pronunța la 23 noiembrie, prin vot cu majoritate calificată, iar Parlamentul prevede un vot în sesiunea plenară din noiembrie, la Strasbourg.

Cele mai mari rubrici sunt coeziunea, reziliența și valorile, cu 75,76 miliarde EUR în angajamente, și resursele naturale și mediul, cu 57,11 miliarde EUR. Piața unică, inovarea și digitalizarea însumează 22,01 miliarde EUR, iar vecinătatea și acțiunea externă, 15,54 miliarde EUR. Pentru migrație și gestionarea frontierelor sunt prevăzute 5,81 miliarde EUR, iar pentru securitate și apărare, 3,08 miliarde EUR.