Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, avertizează că rivalitățile și lipsa de dialog dintre România și Bulgaria blochează proiecte strategice esențiale pentru securitatea flancului sud-estic al Alianței, precum centrul de securitate de la Marea Neagră sau coridorul de mobilitate militară. Toma descrie această incapacitate de a transforma interesele comune în infrastructuri funcționale drept unul dintre cele mai mari eșecuri ale diplomației românești, care riscă să slăbească apărarea colectivă.
Fostul comandant NATO remarcă dificultatea majoră în implementarea proiectelor transfrontaliere, enumerând dragarea Dunării pentru navigație, construcția de poduri peste fluviu și dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale.
Hub-ul de securitate la Marea Neagră, propus de Bruxelles, a stagnat deoarece Bucureștiul și Sofia nu au reușit să cadă de acord asupra sediului centrului, un blocaj surprinzător în contextul amenințărilor din regiune.
Deși Centrul de Securitate pentru Marea Neagră a fost formalizat în abordarea strategică a UE din mai 2025, implementarea a fost blocată de disputele privind localizarea, nu de lipsa finanțării sau a unor definiții clare ale misiunii.
Autoritățile române au încercat să convingă Comisia Europeană să aleagă portul Constanța, ilustrat printr-o vizită a președintei Ursula von der Leyen cu elicopterul în septembrie anul precedent, însă discuțiile s-au blocat timp de 10 luni.
În iunie 2026, după numeroase incidente de securitate în Marea Neagră, conceptul centrului a fost finalizat, dar solutia adoptată de Bruxelles a fost un compromis considerat absurd de către Toma.
Centrul de securitate va fi bicfal, având două sedii fizice în Constanța și Varna, o soluție care dublează sistemele și necesită personal suplimentar pentru supravegherea acelorași ape.
Generalul Dorin Toma subliniază riscurile operaționale ale acestui model dual, incluzând redistribuirea atributiilor, costurile neclare și posibila lipsă de interoperabilitate între cele două centre. Nu este garantată existența unei conduceri unice care să stabilizeze prioritatile de supraveghere si sa valideze evaluamile despre amenintari, aspect critic pentru eficienta centrului.
Comisia Europeana a insistat pe cooperarea UE-NATO pentru combaterea amenintarilor maritime si hibride, insa Toma noteaza ca Romania pare sa considere centrul UE ca o rezolvare completa a problemelor proprii de securitate.
O comparatie cu Marea Baltica releva o colaborare naturala in nord, unde EU a dezvoltat un centru regional de supraveghere coordonat de Garda de Frontiera finlandeza, operand dintr-o singura locatie. Centrul din Marea Baltica, anuntat in ianuarie 2026, a primit deja finantare si a fost testat in septembrie printr-un exercitiu complex de schimbul de informatii si planificare comuna, sustinand operatia NATO Baltic Sentry.
Alta provocare regionala este coridorul de mobilitate militara si transportul gazelor, un proiect discutat timp de doi ani, semnarea unei scrisori de intentie avand loc in iulie 2024 la summitul NATO de la Washington.
Proiectul implica crearea unui coridor de transport rutier si feroviar intre porturile greceti de la Marea Egee, Bulgaria si Romania, cu finantare europeana, avand si importanta economica, nu doar militara. Mobilitatea militara pe acest coridor este vitala pentru afluentarea fortelor NATO in Romania, demonstrand capacitatea de descurajare, desi constructia unui pod peste Dunare a ramas blocata din motive politice locale.
Culoarul vertical de gaze, sustinut de Bruxelles si Washington pentru reducerea dependentei de gazele rusesti, a intampinat obstacole legate de regulile comerciale si tarifele, necesitand interventia ferma a UE si a SUA. Proiectul a fost contestat chiar de fostul prim-ministru Ilie Bolojan, ilustrand dificultatea romanilor si bulgarilor de a negocia si implementa initiative comune, in ciuda interesului reciproc demonstrat.
Toma remarca o diferenta uriasa intre ambitile regionale ale Romaniei si capacitatea sa de a realiza proiecte comune cu vecinii, riscand ca initativele bilaterale si trilaterale, inclusiv cu Ucraina si Polonia, sa ramana pe hartie. In contrast cu proiectele reale, apar discutii despre initative fanteziste care ar necesita zeci de miliarde de euro pentru beneficii minore, cum ar fi 'Autostrada Albastra' sau un canal navigabil care sa lege Marea Baltica de Marea Neagra.
Din experienta sa militarà, Dorin Toma a constatat o dorinta bulgara de cooperare, insa aceasta ramane blocata de lipsa unui dialog continu si eficient intre cele doua capitale. Transformarea vecinatãtii cu Bulgaria intr-un parteneriat strategic funcional este considerata esentiala, iar incapacitatea de a realiza acest lucru constituie o slabaciune critica pentru siguranta nationala a Romaniei.