În România, generația Z, formată din persoanele născute între 1997 și 2012, numără aproximativ 3 milioane de tineri. Conform datelor prezentate de corespondentul PROTV, aceștia reprezintă deja un segment economic majoritara, aproximativ 75% fiind activi economic. Proiecțiile indică faptul că, până în anul 2030, generația Z va constitui mai bine de o treime din forța de muncă a țării, trecând de la statutul de potențială forță de piață la unul de decisori prezenți în actualitate.
Schimbarea este reflectată și în comportamentul financiar. Adrian Mitroi, economist și profesor de finanțe comportamentale, evidențiază că un procent semnificativ, între 30% și 40% din tinerii de această generație, sunt activi ca investitori. Aceștia abordează piața de capitale cu prudență, preferând produsele investiționale mai degrabă decât impulsivitatea, marcând o tranziție către un model de capitalism de consum mai relaxat, în contrast cu modelul financiar tradițional.
Profilul de cumpărător al generației Z se caracterizează prin rapiditate și autosuficiență. Teodor Mihalache, reprezentant al unei platforme digitale pentru studenți, notează că tinerii iau decizii de cumpărare în câteva minute, spre deosebire de părinții lor, care analizează mai riguros opțiunile. Inspirarea vine din comunitățile proprii și din produsele purtate de cei ce le promovează, nu din reclamele tradiționale sau influencerii mass-media.
Alinierea la valori este un factor crucial pentru tinerii consumatori. Aceștia evaluează companiile și în funcție de comportamentul lor față de mediu și de integritatea comunicată. Scandalele sau lipsa de respect față de angajamente sunt percepute ca semnale de neseriozitate, determinând consumatorul să creadă că poate fi înșelat, ceea ce duce la pierderea încrederii.
Companiile din România au început să se adapteze acestui nou realitate prin structuri organizaționale dedicate. Ioana Ciocîrlan subliniază că numărul firmelor cu departamente specializate pentru Gen Z crește constant. Adrian Manea, șeful departamentului Gen Z al unei rețele de bănci, detaliază metodologia: dezvoltarea produselor și serviciilor se face colaborativ, alături de tineri, pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestei grupe.
Ambiția antreprenorială este, de asemenea, marcată în profilul acestei generații. Un studiu care agreghează datele mai multor companii de cercetare de piață relevă că 68% dintre tinerii interogați își doresc să își deschidă propria afacere, consolidând statutul Gen Z nu doar ca forță de muncă și consum, ci și ca motor al noilor inițiative economice.