ACTUALIZARE Grecia inaugura Comandamentul pentru Operații Spațiale în cadrul „Agendei 2030”
Grecia a inaugurat Comandamentul pentru Operațiuni Spațiale, o nouă structură care va coordona utilizarea informațiilor obținute prin satelit și integrarea acestora în operațiunile forțelor armate, potrivit Ministerului de Apărare. Inaugurarea noului comandament a avut loc luni, 9 noiembrie 2026, la baza aeriană Dekeleia, în apropiere de Atena, în prezența ministrului grec al Apărării, Nikos Dendias, și a conducerii militare. Inițiativa face parte din programul de modernizare „Agenda 2030” și urmărește integrarea informațiilor din spațiu în activitatea armatei, marinei și aviației.
Atena pregătește dezvoltarea unei rețele de 12 sateliți militari, prin care urmărește să își consolideze capacitățile de supraveghere și să reducă dependența de furnizorii străini de servicii spațiale. Planul prezentat de autoritățile elene prevede dezvoltarea a 12 sateliți cu funcții diferite, destinați supravegherii și colectării de informații. Structura viitoarei rețele va cuprinde: Sateliții optici pot furniza imagini detaliate, însă eficiența lor depinde de condițiile atmosferice și de lumina disponibilă. Sistemele radar SAR pot observa suprafața terestră inclusiv noaptea și prin stratul de nori. Prin combinarea acestor tehnologii, Grecia urmărește să obțină informații mai rapide și mai constante despre regiunile de interes strategic.
Ministrul Apărării, Nikos Dendias, a explicat că experiența conflictului din Ucraina a demonstrat cât de importante sunt comunicațiile și informațiile obținute prin satelit în desfășurarea operațiunilor militare. Oficialul grec a făcut referire la problemele apărute atunci când Ucraina a pierdut accesul la anumite capacități spațiale. În opinia sa, dependența de companii private din alte țări poate deveni o vulnerabilitate în cazul unei crize. „Până acum, am cumpărat aceste servicii din străinătate și, desigur, acest lucru nu este suficient. Este absolut necesar ca informațiile obținute prin satelit să fie deținute de Grecia și integrate în sistemele noastre de comandă și control”, a declarat Nikos Dendias, potrivit Ministerului grec al Apărării. Ministrul a oferit și un exemplu privind timpul necesar pentru obținerea imaginilor dintr-o regiune de interes. El a atras atenția că autoritățile militare nu își pot permite să aștepte 24 de ore pentru achiziționarea unei imagini de la un furnizor străin, deoarece informația poate deveni inutilă din punct de vedere operațional.
Planul celor 12 sateliți nu reprezintă singura componentă a strategiei spațiale elene. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării, Grecia a achiziționat deja 16 sateliți optici de orbită joasă, cu utilizare duală, civilă și militară, în cooperare cu Ministerul Guvernanței Digitale. Dendias a precizat că aceste capacități reprezintă un început, dar nu sunt suficiente pentru obiectivele strategice ale țării. Autoritățile urmăresc să dezvolte și un sistem propriu de comunicații militare prin satelit. Programul național MILSATCOM prevede achiziționarea unui satelit de comunicații geostaționar, precum și dezvoltarea stațiilor terestre și a infrastructurii necesare pentru transmiterea securizată a informațiilor. Scopul este ca aceste componente să se afle sub control operațional grecesc, astfel încât comunicațiile militare să nu depindă de infrastructura unor companii străine.
Grecia își dezvoltă capacitățile naționale și prin participarea la inițiative europene. Țara este implicată în programul GOVSATCOM, destinat comunicațiilor guvernamentale securizate, și în IRIS², proiectul Uniunii Europene pentru dezvoltarea unei infrastructuri de conectivitate prin satelit. Potrivit Ministerului grec al Apărării, în regiunea Attica urmează să fie găzduit unul dintre cele două centre ale programului european GOVSATCOM. Grecia dispune deja de o stație terestră asociată programului militar european HELIOS-II, amplasată la Tanagra, precum și de o infrastructură pentru comunicații prin satelit la Atalanti. Aceste instalații vor contribui la dezvoltarea unei arhitecturi integrate, prin care informațiile colectate din spațiu să poată fi utilizate de structurile militare de comandă, supraveghere și planificare.
Strategia Atenei include și dezvoltarea unei capacități industriale proprii. Compania Hellenic Aerospace Industry dispune de infrastructură pentru asamblarea, integrarea și testarea echipamentelor spațiale. Investițiile în această direcție urmăresc să dezvolte expertiza tehnologică locală și să permită industriei grecești să participe la viitoarele programe spațiale. Noul Comandament pentru Operațiuni Spațiale va coordona utilizarea acestor capacități în cadrul strategiei militare naționale. Grecia își propune astfel să construiască un sistem propriu de supraveghere și comunicații prin satelit, care să ofere forțelor armate acces mai rapid la informații și un control mai mare asupra infrastructurii utilizate în situații de criză. Autoritățile nu au prezentat încă un calendar complet pentru implementarea rețelei de 12 sateliți și nici costul total al proiectului
Noul Comandament pentru Operații Spațiale a fost inaugurat luni, 9 noiembrie, la baza aeriană Dekeleia, în apropiere de Atena, de către ministrul Apărării, Nikos Dendias. Structura face parte din programul de modernizare militară „Agenda 2030” și are menirea să integreze informațiile obținute din spațiu în operațiunile armatei, marinei și aviației Greek Reporter.
Planurile militare includ dezvoltarea unei rețele de 12 sateliți cu roluri distincte, concepute pentru a oferi armatei date despre activitățile desfășurate pe uscat și pe mare. Din totalul de 12 sateliți, șase sunt destinați observației optice, trei colectează informații din semnale electronice, iar alți trei utilizează tehnologie radar. Acești sateliți cu radar pot obține imagini chiar și noaptea sau atunci când condițiile meteorologice, cum ar fi norii, blochează observațiile optice Greek Reporter.
Grecia a achiziționat deja 16 sateliți optici cu dublă utilizare, civilă și militară, aflați pe orbită joasă. Totuși, ministrul Apărării consideră că această infrastructură este insuficientă pentru nevoile actuale de securitate. Combinarea celor trei tehnologii de supraveghere va permite monitorizarea zonelor de interes militar în condiții variate, reducând dependența de furnizori externi Greek Reporter.
Decizia Grecia de a-și autonomiza capacitatea spațială este influențată de experiența din războiul din Ucraina, unde accesul la comunicațiile prin satelit a devenit vital. Nikos Dendias a alertat că dependența de furnizori privați străini în perioade de criză reprezintă un risc inacceptabil. „Spațiul este un domeniu crucial pentru desfășurarea operațiunilor militare”, a declarat ministrul Greek Reporter.
Pe lângă supraveghere, Grecia intenționează să achiziționeze un satelit militar geostaționar dedicat comunicațiilor securizate, în cadrul proiectului național MILSATCOM. Acesta va include satelitul, stațiile terestre și rețeaua de comunicații, toate aflate sub control operațional grec. Atena deține deja o stație terestră pentru programul european HELIOS-II la Tanagra și o instalație la Atalanti, fiind parte și în programele GOVSATCOM și IRIS² Greek Reporter.
Autoritățile nu au anunțat niciun calendar complet de lansare sau costul total al proiectelor. Planurile includ și o componentă industrială, Compania Hellenic Aerospace Industry dispunând de o instalație pentru asamblarea, integrarea și testarea echipamentelor spațiale, care ar putea sprijini dezvoltarea proiectelor naționale.