Un articol Observator News publicat pe 17 noiembrie 2026 arată că grija banilor devine copleșitoare și poate avea efecte comparabile cu scăderea coeficientului de inteligență, afectând memoria și raționamentele. Specialiștii în educație financiară indica planificarea riguroasă a cheltuielilor ca antidot, iar psihoterapeuții atrag atenția asupra riscului de decizii iraționale sub presiune financiară.
Andreea Săvulescu, psihoterapeut, explică că atunci când grija principală este banii, viața devine un mod de supraviețuire, resursele fiind direcționate spre această problemă și capacitatea de a lua decizii pe termen lung fiind inhibată. Deși majoritatea angajaților se declară mulțumiți de cum își gestionează veniturile, jumătate rămân fără bani înainte de următorul salariu, iar stresul apare.
Studiul citat în material evidențiază că o treime dintre români simt creșterea tensiunii la auzul scumpirilor, iar în topul grijilor legate de bani se află cheltuielile neașteptate – probleme de sănătate sau reparații la casă ori mașină. Următoarele temeri sunt frica de concedieri, resimțită mai ales de persoanele între 45 și 55 de ani, și teama de a nu mai putea plăti ratele, care apasă tinerii proaspăt căsătoriți.
Consultantul financiar Irina Chițu recomandă un buget planificat și reguli de igienă financiară, subliniind că notarea veniturilor și cheltuielilor lunare aduce liniște și dezvăluie „găurile” care scufundă bugetul. Corneliu Ionescu, consultant financiar, menționează trei motive pentru economisire: protecția împotriva cheltuielilor neprevăzute, asigurarea în caz de pierdere a venitului și pregătirea pentru pensie.
Materialul notează că românii sunt mai degrabă obișnuiți să se împrumute decât să economisească, iar 12% au datorii neplătite la timp, potrivit directorului de marketing Monica Gabriels Cabăț de la o companie de colectare creanțe. În același timp, 7 din 10 români consideră că nu ei sunt de vină pentru ajungerea în datorii, iar majoritatea cer o majorare salarială. Statista