Guvernul analizează extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele; comercianții avertizează asupra scumpirii produselor nealimentare

Guvernul României iau în calcul extinderea plafonării adaosului comercial de la cele 17 produse alimentare de bază la întreaga gamă de alimente din magazine. Ministerul Agriculturii susține că măsura are ca scop revigorarea consumului, afectat de scăderea volumului cumpărăturilor în ultimele luni.

Conform datelor aduse în discuție, produsele traditionale precum dulceața de caise au un adaos comercial de 30%.

Structura prețurilor variază în funcție de tipul de depozitare. Pentru produsele care necesită refrigerare, adaosul poate ajunge la 35%, în timp ce pentru cele cu depozitare ambientală vândute direct de pe raft, acesta este sub 30%, explică Ionuț Grama, proprietarul unui lanț de băcănii.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat că autoritățile ar putea extinde plafonarea nu doar la produsele de bază, ci la toate alimentele disponibile în magazinele de retail.

Un exemplu concret ilustrat de ministru ar fi un coș de cumpărături cu produse din băcănie în valoare de 92 de lei (kefir, dulceață de gutui, cașcaval, cotlet afumat), care au un adaos între 30 și 35%. Dacă acest adaos ar fi plafonat la 20%, prețul produselor ar scădea la 81 de lei.

Anul trecut, prețurile alimentelor au crescut semnificativ, în special pentru cafea, ouă, lapte și ulei. Ca urmare a inflației, consumul population a scăzut cu 5%, iar cetățenii își reduc voluntar cheltuielile, cumpărând mai puțin din categoriile esențiale.

Comercianții se opun ferm măsurii, considerând că protecția consumatorului nu trebuie să se facă prin distrugerea mediului de afaceri. Ionuț Grama avertizează că plafonarea duce aproape inevitabil la incapacitatea de plată a firmelor mici.

Feliciu Paraschiv, din Asociația Comercianților Mici și Mijlocii, explică faptul că plafonarea nu elimină costurile reale de producție, procesare, transport, energie și distribuție. Presiunea economică ar fi transferată către alte categorii de produse, în special nealimentare, afectând tot consumatorul final.

Rezultatul ar fi ieftinirea mâncării concomitent cu scumpirea detergentilor, produselor de curățenie și cosmeticelelor.

Expertul fiscal Dan Schwartz a avertizat că măsura ar transforma economia României într-una de tip socialist, închisă, comparând-o negativ cu comunismul. El prevede magazine goale, lipsă de diversitate, inflația speculei și proliferarea economiei gri sau negre.

Plafonarea actuală expiră pe 31 decembrie. Până la acea dată, Guvernul trebuie să decidă dacă prelungește măsurile actuale, le extinde la toate alimentele sau renunță la ele.

Dulceața de caise, preparată tradițional, servește ca exemplu de produs cu un adaos comercial de 30%, în cadrul discuțiilor despre impactul măsurilor.

Fiecare produs dintr-o băcănie tipică are propriul adaos comercial, care variază în funcție de complexitatea logisticii.

Proprietarul lanțului de băcănii, Ionuț Grama, precizează diferența de prag: până la 35% pentru produsele cu depozitare la temperatură controlată și sub 30% pentru cele cu depozitare ambientală.

Acum, plafonarea se aplică doar la 17 alimente, dar autoritățile vor să extindă lista.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, propune reducerea TVA-ului ca principală măsură pentru oprirea creșterii inflației. El descrie mecanismul de plafonare a adaosului comercial, descris de el însuși drept unul prin care magazinele de retail adaugă 20% la prețurile produselor alimentare de bază, după includerea tuturor cheltuielilor directe și indirecte în fișa de cost. TVA a fost majorat de la 19% la 21% în 2025, imediat după instalarea Guvernului Bolojan, pentru a aduce bani la bugetul de stat și a reduce deficitul. Noutatea centrală a acestei inițiative depinde de aprobarea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care, potrivit declarațiilor lui Barbu, nu ar fi de acord cu reducerea TVA. Florin Barbu argumentează că un Ministru de Finanțe trebuie să identifice „găurile” fiscale, sugerând că creșterea taxelor a dus la scăderea puterii de cumpărare și a colectării fiscale, comparativ cu anul precedent. Ministrul Agriculturii militează pentru plafonarea adaosului comercial ca măsură benefică atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori. El solicită instituțiilor competente – Consiliul Concurenței, ANAF și Institutul Național de Statistică – să realizeze un raport privind eficacitatea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază și să prezinte rezultatul în Guvernul României pentru o decizie finală.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, aflat în turul 3 al conferinței Natena, a considerat incorect ca TVA-ul la alimente din România să rămână la 11% și a cerut scăderea acestuia până la nivelul anterior, de 9%, pentru a stimula consumul. Florin Barbu a explicat că majorarea TVA-ului a condus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, subliniind necesitatea stabilirii unor prețuri mai mici la raft pentru revigorarea pieței interne.

Susținând că creșterea economică se bazează pe consum, ministrul a afirmat că un preț corect la raft ar duce la creșterea puterii de cumpărare, comparând situația cu mecanismele din alte state, inclusiv Statele Unite ale Americii. Despre responsabilitatea pentru această măsură, Florin Barbu a precizat că decizia aparține Ministerului Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, pe care i-a oferit „N măsuri” pentru identificarea soluțiilor. El a încheiat declarând că, deși propunerile sunt de ordin economic, decizia finală va fi luată la nivel de Guvernul României.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a propus ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, o serie de măsuri pentru reducerea costurilor fermierilor și stimularea consumului, însă acestea nu au fost încă puse în aplicare. Aceste propuneri includ reducerea cotei de TVA pentru produsele alimentare de la 11% la 9%, precum și posibilitatea ca agricultorii să achiziționeze motorină fără acciză și TVA direct de la pompă.

Florin Barbu a argumentat că majorarea taxelor a afectat semnificativ puterea de cumpărare a românilor. El a menționat că scăderea consumului și reducerea activității unităților de procesare a alimentelor afectează, la rândul lor, încasările statului din contribuțiile sociale.

Declarațiile privind necesitatea reducerii TVA-ului de la 11% la 9% la alimente au fost make în cadrul unei interviewuri la Antena 3 CNN.

Pe fondul politicului european, mai multe state au adoptat deja măsuri de reducere a TVA-ului la alimente pentru a limita scumpirile, iar ministrul Barbu și-a exprimat suportul pentru o astfel de abordare.

Florin Barbu a declarat explicit că, din punctul său de vedere, cota de TVA ar trebui redusă „măcar la 9%, așa cum a fost înainte”.

Potrivit ministrului, orice modificare a cotei de TVA necesită analiza Ministerului Finanțelor, instituție care deține competențele în materie fiscală.

Barbu susține că reducerea prețurilor la raft ar duce la refacerea puterii de cumpărare și la creșterea volumului consumului.

Florin Barbu a sugerat că, în perioadele de recesiune economică, un ministru de finanțe trebuie să identifice cu atenție golurile fiscale. El a criticat politica fiscală actuală, afirmând că ea duce la scăderea puterii de cumpărare și, paradoxal, la o colectare fiscală mai mică decât în anul precedent.

În contextul discuțiilor despre măsurile propuse, ministrul Agriculturii a menționat că i-a înaintat lui Alexandru Nazare „N măsuri” pentru combaterea inflației și sprijinirea sectorului agricol.

Una dintre măsurile propuse vizează simplificarea procesului de rambursare a taxelor pentru combustibil. Barbu sugerează ca fermierii să poată cumpăra motorină direct de la pompă, nefiind obligați să advanceze banii pentru acciză și TVA pentru a-i primi ulterior înapoi.

Ministrul a explicat că, în prezent, statul rambursează deja TVA-ul și acciza conform schemelor existente. Cu toate acestea, el consideră că eliminarea etapelor intermediare ar fi un sistem mai simplu pentru producători.

Florin Barbu a caracterizat situația actuală prin expresia: „Noi plimbăm un TVA, fermierii plătesc la pompă și Ministerul de Finanțe îl rambursează”.

Despre motivul pentru care propunerile nu sunt încă implementate, ministrul a insistat că responsabilitatea creării mecanismului revine Ministerului Finanțelor.

Subliniindu-și expertiza, Florin Barbu s-a autodefinat ca economist și fiscalist de profesie, subliniind faptul că i-a transmis lui Nazare un număr de măsuri bazate pe acest context.

În fața întrebărilor directe privind refuzul implicit al ministrului finanțelor, Florin Barbu a evitat o confirmare, menționând că deciziile finale în materie fiscală se iau la nivelul Guvernului României.

Ministrul Agriculturii a abordat și subiectul plafonării adaosului comercial, o măsură valabilă până la 31 decembrie 2026. Barbu a susținut că aceasta a contribuit la reducerea inflației alimentare și a solicitat realizarea unei analize detaliate de către Consiliul Concurenței, ANAF și INS, înainte de decizia guvernamentală privind prelungirea sau modificarea sa.

În ce privește perspectivele prețurilor de Crăciun, Florin Barbu a declarat că nu există date care să indice o creștere majoră (10-20%) a prețurilor la alimente și a invocat prețul actual scăzut al cărnii de porc ca argument împotriva unei scumpiri semnificative în perioada sărbătorilor.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a revenit pe tema fiscalității alimentare, declarând că taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente ar trebui redusă, cel puțin până la nivelul de 9% din perioada anterioară. El consideră că aceasta nu este singura măsură necesară, ci trebuie luate și alte măsuri pentru creșterea consumului intern. Potrivit declarațiilor lui Barbu, oferite surselor MediaFax și News.ro, el i-a înmânat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, un pachet de „N măsuri” economice, acest last fiind descris ca un tehnocrat cu trecut liberal.

În cadrul unei interviuri la Antena 3, Florin Barbu a argumentat că majorarea cotei TVA la alimente de la 9% la 11% a afectat grav puterea de cumpărare a populației. Ministrul susține că economia trebuie să se bazeze pe consum, fiind de acord cu dinamica observată și în alte state, inclusiv în Statele Unite ale Americii. El apreciază că este nevoie de o direcție clară și de prețuri mai mici la raft pentru a revigora piața internă.

Chiar dacă consideră inițial că plafonarea adaosului comercial este benefică, Florin Barbu a clarificat recent că reducerea TVA-ului la 9% este prioritară. Referindu-se la decizia privind cota fiscală, ministrul a reiterat că competența aparține Ministerului Finanțelor. „Sigur se va lua o decizie până la urmă în Guvernul României”, a concluzionat Barbu, subliniind propria sa expertiză în economie și fiscalitate prin prisma măsurilor prezentate colegului său, Alexandru Nazare.

Discussia despre masurile propuse de Florin Barbu se incadreaza in contextul mai larg al analizei Guvernului privind prelungirea sau extinderea plafonarii adaosului comercial la alimente, masura care expira pe 31 decembrie. Inainte de aceasta, autoritatile mai vizesca reducerea TVA-ului, ca principal instrument pentru oprirea cresterii inflatiei si stimularea consumului.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a lansat un atac public la adresa ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, acușându-l de blocarea unor propuneri fiscale destinate reducerii prețurilor la alimente. Barbu a cerut reducerea urgentă a TVA-ului la produsele alimentare de la 11% la 9% și simplificarea mecanismelor de rambursare a taxelor pentru agricultori, criticați pe larg modul actual de funcționare. Conflictul apare în contextul în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut recent că nu a primit oficial propunerile de extindere a plafonării sau de modificare a TVA-ului. Florin Barbu contrazice această afirmație, afirmând că toate măsurile necesare au fost deja transmise colegului său de guvern. Accesibilitatea prețurilor la alimente rămâne o prioritate, măsura propusă vizând revigorarea consumului, care a înregistrat o scădere de 5% în primele nouă luni ale anului, în paralel cu o inflație alimentară de 3%. Prețurile la cafea, ouă, lapte și ulei au înregistrat majorări semnificative în ultimul an, alimentând presiunea pe bugetul familior. Decizia finală privind modificarea cotei TVA sau prelungirea plafonării adaosului comercial revine Guvernului României. Plafonarea actuală a adaosului comercial, care afectează 17 produse de bază, își expiră valabilitatea pe 31 decembrie. Barbu a solicitat realizarea unei analize de către Consiliul Concurenței, ANAF și INS pentru a evalua eficacitatea măsurii, înainte de o posibilă extindere sau modificare a acesteia. Emisiunea „Marius Tucă Show” va continua difuzarea de marți, 10 noiembrie, de la ora 17.00, pe Gândul, cu un nou invitat, prof. univ. dr. Dan Dungaciu. Revenirea la o cotă redusă de 9% a TVA-ului pentru alimente este văzută de Florin Barbu ca o modalitate de a stimula consumul intern și de a contracara scăderea puterii de cumpărare a populației. TVA-ul la alimente, ridicat recent la 11%, este considerat de ministrul Agriculturii o barră în calea revigorării pieței, în special într-un context de recesiune economică semnalat pe o perioadă de șase luni. Critica la adresa politicii fiscale nu se limitează la nivel, ci vizează și eficiența colectării. Barbu a cerut o analiză a legăturii dintre creșterea taxelor și scăderea veniturilor bugetare, sugerând că evaziunea fiscală și scăderea consumului sunt consecințe directe ale măsurilor actuale. Simplificarea procedurilor pentru agricultori include și eliminarea birocrației asociate cu depunerea facturilor către APIA pentru rambursarea taxelor pe periodă trimestrială, un proces descris ca ineficient de către ministrul Barbu. Propunerea de cumpărare a motorinei de către fermieri direct la pompă, fără acciză și TVA, reprezintă o modificare structurală a modului în care statul gestionează sprijinul pentru agricultură, având ca scop reducerea deficitului bugetar generat de ciclul de rambursare. Sistemul actual de rambursare a taxelor pentru agricultori este criticat de Florin Barbu ca fiind o sursă de costuri inutile și de deficit bugetar artificial, datorită birocrației și a timpului pierdut. Ministrul Agriculturii a fost explicit în privința deciziei guvernamentale finale: „Sigur că se va lua o decizie până la urmă în Guvernul României. Nu putem să mergem să plimbăm un TVA și să facem o birocrație”. El a evidențiat sarcina inutilă pentru 800 de angajați implicați într-un proces ce nu ar genera un impact pozitiv la bugetul de stat. Modelul de achiziție directă a motorinei de către fermieri, fără plata taxelor la sursă, este promovat de Barbu ca fiind un mecanism corect și eficient, care scutește statul de cheltuieli administrative și reduce deficitul. Repetând criticile, Florin Barbu a explicat logicitatea Economică a măsurii: dacă fermierul cumpără direct la pompă, banii care ar fi trebuisă alocați pentru rambursare în bugetul de stat nu mai sunt cheltuiți, reducând astfel deficitul. Aceasta este o diferență față de sistemul actual, unde statul plasează bugetul pentru rambursare, crescând artificial deficitul.

Într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN, Florin Barbu a subliniat responsabilitatea Ministerului Finanțelor în crearea unui mecanism eficient: „Am spus acest lucru. I-am arătat inclusiv când am venit. Din punctul meu de vedere, dați-mi să răspund de la Ministerul de Finanțe pentru a crea acest mecanism. Eu, ca economist, că sunt economist la bază și fiscalist, i-am dat ‘N’ măsuri”.

Florin Barbu a reafirmat necesitatea reducerii cotei TVA la alimente la nivelul anterior de 9%, argumentând că în perioade de stagnare economică, creșterea taxelor duce la scăderea puterii de cumpărare și, paradoxal, la o colectare fiscală mai mică. „De ce creșterea economică nu mai este așa cum era acum un an de zile? Probabil din cauza creșterii taxelor, puterea de cumpărare a scăzut, colectarea este mai mică”, a explicat ministrul Agriculturii.

Un element central al conflictului de competență vizează procedura de rambursare a accizei și TVA-ului pentru motorină destinată fermierilor. Barbu a propus ca agricultorii să poată achiziționa carburantul direct de la pompă, fără a plăti avansat aceste taxe, eliminând birocrația și costurile administrative. El a critizat sistemul actual, în care fermierii plătesc la pompă, iar Ministerul Finanțelor rambursează ulterior, considerând că acest circuit „plimbă” bani și creează un deficit artificial: „Noi plimbăm un TVA. Fermierii plătesc la pompă și Ministerul de Finanțe le rambursează. [...] Dacă fermierul cumpără direct de la pompă, banii pe care trebuia să-i pun în buget reduc deficitul”.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis Ministerului Finanțelor un pachet de măsuri pentru reducerea costurilor fermierilor și a prețurilor la alimente, dar acestea nu au fost încă puse în aplicare. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Florin Barbu a pledat pentru reducerea cotei TVA la alimente de la 11% la 9%, considerând că majorarea actuală afectează negativ puterea de cumpărare. Barbu a reafirmat că responsabilitatea pentru modificarea TVA-ului aparține Ministerului Finanțelor, criticând totodată efectele negative ale majorării taxelor asupra economiei în contextul unei potențiale recesiuni. „Atunci când nu ai o creștere economică, atunci când timp de șase luni ești în recesiune economică, eu cred că un ministru de Finanțe trebuie să se uite atent unde sunt acele găuri”, a declarat Florin Barbu, sugerând că creșterea taxelor nu a adus rezultatele așteptate. Printre măsurile propuse se numără și posibilitatea ca fermierii să achiziționeze motorină fără TVA și acciză direct de la pompă, eliminând birocrația legată de rambursarea sumelor plătite ulterior statului. „Noi plimbăm un TVA, fermierii plătesc la pompă și Ministerul de Finanțe îl rambursează”, a explicat ministrul Agriculturii, denunțând ineficiența actualului circuit financiar pentru sectorul agricol. Răspunzând întrebărilor privind motivul nedepunerii acestor măsuri, Florin Barbu a repetat formula „i-am dat N măsuri” ministrului Nazare, invocându-și profilul de economist și fiscalist. „Sigur că se va lua o decizie, până la urmă, în Guvernul României”, a concluzionat Florin Barbu, subliniind că competența de a decide final revine conducerii executive. În ceea ce privește plafonarea adaosului comercial, care expiră pe 31 decembrie 2026, Barbu a solicitat elaborarea unui raport de către Consiliul Concurenței, ANAF și INS pentru a evalua eficacitatea măsurii înainte de o eventuală extindere. Referitor la perspectiva prețurilor de Crăciun, ministrul Agriculturii a declarat că nu există date care să indice scumpiri semnificative și a estimat că românii nu se vor confrunta cu majorări majore în perioada sărbătorilor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins public reducerea TVA-ului la alimente la 9%, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, justificând această poziție prin necesitatea menținerii echilibrului bugetar. Nazare a explicat că, deși înțelege proiectele și dorințele legitime ale miniștrilor, fiecare măsură fiscală implică un impact bugetar suplimentar care trebuie cântărit cu atenție. „Evident că fiecare ministru din acest guvern are proiecte... trebuie să fim foarte atenți când îmbinăm toate aceste solicitări să rămânem în echilibru, bugetul țării să rămână în echilibru și să nu semnalăm niciun derapaj”, a declarat Nazare, asigurând că monitorizează cu maximă rigorozitate toate solicitările colegilor săi.