Guvernul României propune dublarea perioadei de plată a salariilor restante pentru angajații Liberty Galați

Proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Marian Neacșu prevede posibilitatea intervenției patrimoniale a statului român pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale de relevanță sistemică, inclusiv dobândirea activelor. Această măsură acoperă un gol legislativ, deoarece normele actuale nu permit statului să intervină direct pentru a preveni pierderea capacității de producție sau a recupera creanțele în situatiile de dificultate financiară a operatorilor din sectoarele strategice. Inițiativa face parte din eforturile guvernului condus de premierul Luca Niculescu de a proteja interestele statului la Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA, comitetul interministerial având ca obiectiv negocierea directă cu investitori. Cinci investitori mari au fost identificați, dintre care trei au analizat deja perspectiva de investiție în combinat. Proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Marian Neacșu prevede posibilitatea intervenției patrimoniale a statului român pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale de relevanță sistemică, inclusiv dobândirea activelor. Această măsură acoperă un gol legislativ, deoarece normele actuale nu permit statului să intervină direct pentru a preveni pierderea capacității de producție sau a recupera creanțele în situatii de dificultate financiară a operatorilor din sectoarele strategice. Statul român va putea interveni patrimonial, în condiții de piață, pentru menținerea activelor, cu posibilitatea stingerii creanțelor statului prin transferul de active. Proiectul, inițiat de Marian Neacșu, fost vicepremier în guvernele Ciolacu și Bolojan, argumentează necesitatea unui cadru juridic unitar care să permită statului să intervină patrimonial, în condiții de piață, pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale cu relevanță sistemică, precum și pentru valorificarea ulterioară a acestora. Potrivit proiectului, necesitatea a fost identificată în raport cu situații în care operatorii economici din sectoare industriale și energetice esențiale se află în dificultate financiară, iar instrumentele juridice existente nu permit prevenirea pierderii capacității de producție nici recuperarea creanțelor. Legislația actuală cuprinde reglementări sectoriale privind identificarea entităților și infrastructurilor cu rol esențial, precum și mechanismul de examinare a investițiilor străine directe, dar acestea reglementează doar identificarea entităților și controlul accesului investitorilor, nu intervenția patrimonială. „Niciunul dintre ele nu reglementează intervenția patrimonială a statului, dobândirea de participații sau active, conservarea și operarea acestora, respectiv valorificarea lor ulterioară. Prezentul proiect acoperă exclusiv acest al treilea palier”, conform motivării proiectului. Proiectul invocă situații concrete care au determinat prevederile avansate: operatori economici care desfășoară activități în sectoare industriale sau energetice cu relevanță sistemică se află în proceduri de prevenire a insolvenței sau de insolvență; procedurile de valorificare a activelor eșuează sau se prelungesc; statul deține creanțe importante, dar insuficiente pentru a capta activul; iar activul se degradează pe durata procedurii, cu risc de pierdere ireversibilă a capacității de producție. Deși nu este acționar la combinat, statul român este cel mai mare creditor indirect la Liberty Galați, căreia i-a acordat finanțări de peste 290 milioane euro, iar suma totală de recuperat trece de 400 milioane euro. Vânzarea combinatului prin negociere directă a fost recent blocată de principalii creditori, ANAF și Exim Banca Românească, care nu au votat planul propus de administratorii concordatari.

Ordonanța de urgență, inițiată de Ministerul Muncii, extinde protecția salariaților din companiile de interes strategic aflate în concordat preventiv. Aceasta modifieacă Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Principalele măsuri introduse de actul normativ includ: - Sprijinul extins: Perioada pentru care plata salariilor și a celorlate drepturi bănești restante poate fi acoperită din Fondul de garantare se dublează, trecând de la 6 la 12 luni. - Noile creanțe acoperite reprezintă drepturile datorate și neplătite, stabilite prin lege, acte normative, contractul individual sau colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția, aferente unei perioade consecutive de 12 luni. - Majorarea plafonului: Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fond pentru fiecare salariat crește de la 6 la 12 salarii medii brute pe economie. - Clarificarea drepturilor: Sunt detaliate categoriile de drepturi salariale și bănești acoperite, incluzând cele stabilite prin legislație specială, contracte individuale sau colective de muncă. - Măsuri tranzitorii: Companiile care au beneficiat deja de garantarea creanțelor pe o perioadă de 6 luni pot formula o nouă cerere pentru acoperirea perioadei rămase până la atingerea noii limite de 12 luni. - Optimizarea procedurilor: Se actualizează prevederile privind solicitarea și recuperarea sumelor, contestarea deciziilor agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și procedurile administrative aferente.

Administratorii concordatari au prezentat noul plan de restructurare al Combinatului Siderurgic Galați. Comitetul pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați, având în vedere importanța strategică economică, a recomandat creditorilor aprobarea planului de restructurare. Guvernul susține că aprobarea planului înaintea termenului limită de 9 noiembrie previne falimentul Combinatului Siderurgic Galați, care ar implica pierderea unui obiectiv de importanță strategică, efecte economice negative și pierderea locurilor de muncă. Majoritatea angajaților de la Liberty Galați au intrat în șomaj tehnic de la 1 noiembrie 2026. Salariații care se vor mai prezenta la lucru vor asigura paza obiectivului sau vor desfășura activități esențiale pentru conservarea unităților de producție. Siderurgiștii de pe platforma gălățeană au primit luna trecută o notificare care anunța implementarea în luna noiembrie a măsurii de întrerupere temporară a activității, conform deciziei conducerii societății. O notificare internă a clarificat demersul: pe fondul dificultăților severe, inclusiv legate de furnizarea energiei și transportul salariaților, s-a decis ca regimul de lucru de la 1 noiembrie 2026 să fie cel de „întrerupere temporară a activității”, cunoscut sub denumirea de „șomaj tehnic”. Măsura se aplică și pentru salariații de la Liberty Tubular Products S.A. „La nivelul departamentelor vor fi menținute unele servicii și activități esențiale”, se arată în adresă. Decizia conducerii vine după ce statul a tras un semnal de alarmă public referitor la dificultățile prin care trece unitatea siderurgică.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat joi adoptarea cadrului legislativ necesar. „Guvernul a adoptat cadrul legislativ necesar pentru a face posibilă plata salariilor restante pentru angajații companiilor de interes strategic național aflate în procedura de concordat preventiv., desigur, ne gândim cu toții la situația Liberty Galați”, a declarat Cărbunaru.

Decizia urmează activității unui grup de lucru reunit sub coordonarea prim-ministrului, structura care a propus administratorilor concordatari un nou plan de restructurare. „După ce a fost reunit sub coordonarea domnului prim-ministru, grupul de lucru, care a propus apoi administratorilor concordatari și pe procedura ulterioară un nou plan de restructurare. Era nevoie de o măsură, de un cadru legislativ care să permită plata salariilor restante a celor 2400 de angajați. Această decizie a Guvernului permite extinderea perioadei de sprijin de la șase luni la un an. Practic, se dublează perioada pentru care plata salariilor și altor drepturi bănești restante poate fi acoperită din fondul de garantare ”, continuă oficialul. Totodată, plafonul maxim al sumelor suportate pentru fiecare salariat va crește de la 6 la 12 salarii medii brute pe economie. Inițiativa, intitulată proiect de ordonanță de urgență, este motivată de dificultățile financiare persistente ale companiilor strategice și de necesitatea protejării angajaților în timpul restructurărilor. Angajații operatorilor economici de interes strategic, stabiliți prin hotărâre a Guvernului și aflați în procedura concordatului preventiv, vor beneficia de plata creanțelor salariale restante din Fondul de garantare pentru o perioadă de până la 12 luni consecutive. Protecția angajaților astfel prelungită vizează acoperirea întregii durate necesare implementării planurilor de restructurare financiară, perioadă în care șase luni pot dovedi insuficiente pentru companiile cu probleme complexe. Acesta va clarifica și categoriile de drepturi bănești care pot fi achitate din Fondul de garantare. Acestea vor include drepturile salariale și alte sume datorate și neachitate, stabilite prin acte normative, contracte individuale de muncă sau contracte colective de muncă. Sunt clarificate și condițiile în care pot fi suportate plățile compensatorii restante, inclusiv cele stabilite prin contractele individuale și colective de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă. Proiectul actualizează procedurile administrative privind acordarea și recuperarea sumelor din Fond, modalitatea de contestare a deciziilor agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și regulile referitoare la executarea silită a debitelor. Guvernul va trebui să modifice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006. Conform estimărilor din documentul de fundamentare, proiectul va avea un impact financiar negativ asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj și a disponibilităților Fondului de garantare. Pentru anul 2026 se estimează cheltuieli suplimentare de 60,801 milioane de lei, iar pentru 2027 de 30,4 milioane de lei. Impactul financiar net este estimat la minus 35,568 milioane de lei în 2026 și minus 17,784 milioane de lei în 2027. Pentru anul 2026 sunt estimate cheltuieli suplimentare de 60,801 milioane de lei, iar pentru 2027 de 30,4 milioane de lei. Impactul financiar net este estimat la minus 35,568 milioane de lei în 2026 și minus 17,784 milioane de lei în 2027. Noile prevederi se vor aplica operatorilor economici desemnați ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului și aflați în procedura concordatului preventiv, mecanism juridic prin care o companie încearcă să își restructureze datoriile și să evite insolvența. Documentul clarifică și categoriile de drepturi care pot fi acoperite din Fond, inclusiv salariile restante și alte drepturi bănești stabilite prin lege, contracte individuale sau contracte colective de muncă. Sunt vizate și plățile compensatorii datorate în cazul încetării raporturilor de muncă, în condițiile legale sau contractuale aplicabile.

În paralel, Guvernul continuă discuțiile pentru identificarea unui investitor care să preia combinatul și să redea viața producției. „Sigur că în acest interval continuă discuțiile necesare pentru a găsi un investitor care să poată relua producția la combinat”, a mai precizat purtătorul de cuvânt. Combinatul Siderurgic Liberty Galați rămâne principalul caz care a determinat intervenția, având acumulate restanțe din mai 2026, aggrate în octombrie și noiembrie, perioadă marcată de proteste ale personalului, inclusiv în fața Prefecturii Galați. Activitatea de producție a combinatului este întreruptă, începând cu 1 noiembrie 2026, când o parte dintre salariați au trecut la întrerupere temporară a activității (șomaj tehnic). Doar personalul necesar pentru pază, întreținere și conservare a capacităților de producție rămâne la lucru. Dacă un angajator intră ulterior în insolvență după deschiderea procedurii de concordat preventiv, perioada și plafonul de garantare vor fi diminuate cu sumele și perioadele pentru care salariații au beneficiat deja de protecție. Operatorii economici de interes strategic care au primit deja sprijin timp de șase luni pot depune o nouă cerere după intrarea în vigoare a nouii legi, pentru plata creanțelor restante aferente perioadei rămase până la atingerea limitei de 12 luni. Cererea depuse înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate conform legislației existente la momentul depunerii. Fondul este constituit ca fond distinct în cadrul bugetului asigurărilor pentru șomaj și se alimentează din contribuția asiguratorie pentru muncă. Ministerul Muncii susține că extinderea mecanismului va proteja veniturile angajaților, va menține personalul calificat și va preveni pierderea locurilor de muncă, conservând totodată capacitățile industriale strategice și lanțurile de aprovizionare. Proiectul de ordonanță de urgență a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii pentru comentarii publice începând cu 9 noiembrie 2026, fiind semnat de ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Ultimele etape de avizare cuprind Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, înainte de adoptare. Documentul prevede și că, în situația în care un angajator intră ulterior în insolvență, după deschiderea procedurii concordatului preventiv, perioada și plafonul de garantare vor fi diminuate cu sumele și perioadele pentru care salariații au beneficiat deja de protecție. Fondul de garantare este constituit ca fond distinct în cadrul bugetului asigurărilor pentru șomaj și este alimentat din contribuția asiguratorie pentru muncă. Ministerul Muncii susține că extinderea mecanismului de garantare va contribui la protejarea veniturilor angajaților, menținerea personalului calificat și prevenirea pierderii locurilor de muncă, dar și la conservarea capacităților industriale strategice și la susținerea lanțurilor de aprovizionare. Proiectul de ordonanță de urgență a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii pentru comentarii publice începând cu 9 noiembrie 2026. Documentul este semnat de ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, și urmează să fie avizat de Consiliul Economic și Social și de Consiliul Legislativ, înainte de a fi supus adoptării Guvernului.

Guvernul României a prelungit, prin ordonanță de urgență, perioada de plată a salariilor restante pentru angajații companiilor strategice aflate în concordat preventiv, de la 6 la 12 luni. Plafonul de garantare pentru fiecare angajat crește de la șase la 12 salarii medii brute. Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a anunțat decizia într-un briefing post-ședință, explicând necesitatea cadrului legislativ pentru plata restanțelor celor 2.400 de angajați ai Libertii Galați și menținând personalul calificat pe durata restructurării.

Purtătorul de cuvânt a precizat că, în paralel cu măsurile financiare, Guvernul continuă negocierile pentru identificarea unui investitor care să preia combinatul și să redea viața producției la Galați. Actul normativ dublează protecția existentă, mecanismul fiind destinat exclusiv operatorilor economici de interes strategic național declarați astfel prin Hotărâre de Guvern și aflați în procedura concordatului preventiv. Fondul va suporta plata salariilor și a altor drepturi bănești datorate în baza legii sau a contractelor de muncă (individuale sau colective), atâta timp cât acestea nu au fost achitate anterior și nu au devenit prescrise.

Salariații care au beneficiat deja de sprijinul pe perioada de 6 luni pot depune o nouă cerere pentru a obține restul drepturilor restante până la atingerea noului plafon de 12 luni. Dacă societatea intră ulterior în insolvență, perioadele și sumele deja plătite se scad din limita disponibilă. Normele metodologice de aplicare vor fi actualizate în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Situația Liberty Galați a declanșat aceste măsuri; restanțele salariale s-au acumulat începând cu mai 2026, perioadă marcată de proteste ale personalului din cauza nerasplătirii drepturilor. Pe lângă cei 2.400 de angajați care beneficiază de garantarea restanțelor, documentele arată că aproximativ 2.200 de salariați ai Combinatului au fost afectați de oprirea temporară a activității (șomaj tehnic) inițiată pe 1 noiembrie 2026. Doar personalul necesar pentru securitate și întreținere a rămas în funcție. Impactul financiar net al măsurii este estimat la 35,6 milioane de lei în 2026 și 17,8 milioane de lei în 2027, cheltuielile totale fiind estimate la aproximativ 60,8 milioane lei, respectiv 30,4 milioane lei.

Guvernul României a prelungit, prin ordonanță de urgență, perioada de plată a salariilor restante pentru angajații companiilor de interes strategic aflate în concordat preventiv, de la șase la 12 luni. Plafonul de garantare pentru fiecare angajat crește de la șase la 12 salarii medii brute. Modificările au fost aprobate printr-o ordonanță de urgență care schimbă Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, potrivit Adevărul Financiar Adevărul. Măsura vizează această categorie de companii, nu toți angajatorii care au restanțe la plata salariilor. Limita de 12 salarii medii brute pe economie reprezintă valoarea maximă a garanției pentru un salariat, nu o sumă pe care fiecare beneficiar o primește automat. Vor putea fi depuse solicitări succesive de plată, cu respectarea atât a perioadei de garantare, cât și a plafonului prevăzut de lege. Ordonanța clarifică și drepturile bănești care pot fi acoperite din Fond, printre care se numără plățile compensatorii restante prevăzute de acte normative sau de contractele individuale și colective de muncă. Pentru companiile strategice care au beneficiat deja de mecanism timp de șase luni sunt prevăzute reguli tranzitorii. După intrarea în vigoare a ordonanței, acestea vor putea solicita plata restanțelor pentru perioada rămasă până la limita de 12 luni consecutive. Sunt clarificate, de asemenea, procedurile administrative de acordare și recuperare a sumelor din Fond și sunt actualizate regulile de contestare a deciziilor agențiilor teritoriale. Concordatul preventiv este un mecanism prin care o companie în dificultate financiară încearcă să își restructureze datoriile și să evite insolvența. Extinderea garanției salariale urmărește să ofere protecție angajaților pe parcursul acestui proces. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, susține că măsura le oferă salariaților mai multă siguranță și timp pentru ca restructurarea să producă rezultate. Potrivit acestuia, extinderea protecției ajută și companiile să păstreze personalul calificat și competențele necesare continuării activității.

Guvernul României a aprobat, prin ordonanță de urgență, extinderea protecției salariale pentru angajații companiilor de interes strategic aflate în concordat preventiv. Măsura prelungește perioada de plată a salariilor restante din Fondul de garantare de la 6 la 12 luni consecutive și dublează plafonul de garantare, de la 6 la 12 salarii medii brute pe economie. Inițiativa, anunțată de Ministerul Muncii la 12 noiembrie 2026, urmărește asigurarea continuității veniturilor personalului pe parcursul restructurărilor. Ordonanța permite depunerea unor cereri succesive de plată, cu condiția respectării cumulativa a perioadei maxime de 12 luni și a plafonului de 12 salarii medii brute pe angajat. Mecanismul este destinat exclusiv operatorilor economici desemnați prin Hotărâre de Guvern ca fiind de interes strategic și aflați în procedura de concordat preventiv. Actul normativ clarifică și specifică drepturile bănești care pot fi acoperite de Fond, incluzând plățile compensatorii restante stabilite prin acte normative sau prin contractele individuale și colective de muncă. Guvernul are obligația de a actualiza normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare. Deși Ministerul Muncii a anunțat aprobarea, comunicatul oficial nu precizează data intrării în vigoare. Consultați textul actualizat al Legii nr. 200/2006 nu confirmă încă inserția noilor prevederi sau publicarea în Monitorul Oficial.

Guvernul României a aprobat, prin ordonanță de urgență, modificarea Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Noua legislație intră în vigoare pentru angajații companiilor de interes strategic aflate în procedura concordatului preventiv, mecanism prin care aceste companii își restructurează datoriile pentru a evita falimentul.

Fondul de garantare, constituit în cadrul bugetului asigurărilor pentru șomaj, este alimentat din contribuțiile angajatorilor. Acesta permite plata salariilor și a altor drepturi bănești restante atunci când companiile se confruntă cu dificultăți financiare, respectând condițiile și limitele prevăzute de lege.

Printre drepturile bănești acoperite de Fond se numără și plățile compensatorii restante, prevăzute de acte normative sau de contractele individuale și colective de muncă.

Ordonanța clarifică categoria exactă a drepturilor salariale și a altor sume datorate angajaților care pot fi plătite din Fondul de garantare. Printre acestea se numără plățile compensatorii restante, stipulate de lege sau de contractele colective și individuale de muncă.

O nouă modificare procedurală permite depunerea mai multor cereri de plată succesive, cu respectarea cumulativă a perioadei maxime de garantare și a plafonului maxim stabilit pentru fiecare salariat în parte.

Companiile de interes strategic care au beneficiat deja de sprijinul Fondului timp de șase luni pot solicita noi plăți. Odată cu intrarea în vigoare a ordonanței, acestea au posibilitatea de a acoperi restanțele salariale pentru o perioadă suplimentară de până la șase luni, atingând limita totală de 12 luni consecutive.

De asemenea, ordonanța modifică procedurile administrative de acordare și recuperare a banilor din Fond, precum și regulile prin care pot fi contestate deciziile agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a explicat că extinderea perioadei și a plafonului de garantare oferă salariaților o protecție mai consistentă și timpul necesar pentru ca procesul de restructurare să producă rezultate. Măsura vizează protecția veniturilor angajaților și păstrarea personalului calificat în companiile aflate în restructurare financiară.

„Prin extinderea perioadei și a plafonului de garantare, le oferim salariaților o protecție mai consistentă și timpul necesar pentru ca procesul de restructurare să poată da rezultate”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.