ACTUALIZARE Hackerii perturbă Europa: frigiderele supermarketurilor încălzite la 50°C
Juhan Lepassaar, șeful Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că după supermarketuri, aparatele electrocasnice din locuințe ar putea fi următoarea țintă a hackerilor. Responsabilul estonian subliniază că siguranța nu trebuie lăsată pe plan secund: „Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine aparatele electrocasnice, și așa mai departe”.
Supermarketuri din cel puțin 12 țări europene au fost afectate de atacuri cibernetice în octombrie și noiembrie, cel mai grav incident având loc în Franța. Juhan Lepassaar declară: „Toate incidentele pot fi evitate, dar întrebarea este dacă suntem pregătiți să investim în acest sens”. Securitatea cibernetică nu este ieftină, afirmă directorul executiv al agenției de securitate cibernetică a UE. Securitatea trebuie anticipată încă din etapa de proiectare a produselor interconectate, care se găsesc acum peste tot, inclusiv în bucătăriile sau dormitoarele noastre. Juhan Lepassaar a prezentat marți raportul bianual al agenției sale, cu sediul la Atena. Fiecare serviciu de care depinde cetățeanul conține un strat digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi pirată. Cel mai grav scenariu ar putea fi pierderea serviciilor esențiale: sosirea polițiștilor, intervenția pompierilor, funcționarea spitalului, transportul. Șeful ENISA avertizează că aceste elemente de care depinem funcționează 24 de ore pe zi și, dacă nu funcționează, vom simți un impact imediat.
Franța a atribuit oficial unității cibernetice din cadrul Gărzilor Revoluției Islamice Iraniene responsabilitatea pentru atacul din noaptea de 11 spre 12 octombrie, care a vizat sistemele de control al refrigerării din aproximativ 700 de locații franceze ale marilor lanțuri de distribuție. Juhan Lepassaar nu a dorit să se pronunțe oficial cu privire la responsabilitatea Teheranului, dar subliniază că actori apropiați de statele iraniane sau ruse vizează Europa și colaborează între ei. Există numeroși actori aflați în legătură cu China, Iran sau Republica Populară Coreeană de Nord care vizează Europa, întreprinderile și interesele europene. Șeful ENISA a salutat normele europene în materie de securitate cibernetică, care vor intra pe deplin în vigoare anul viitor, precum și proiectele UE menite să dubleze dimensiunea și resursele agenției sale specializate. Legea privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act), din 2024, vizează consolidarea securității produselor cu componente digitale, impunând obligații de securitate cibernetică producătorilor acestora.
ACTUALIZARE Șeful ENISA avertizează: După supermarketuri, următoarea țintă a hackerilor ar putea fi aparatele electrocasnice
Juhan Lepassaar, șeful Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că după frigiderele supermarketurilor, următoarea țintă a hackerilor ar putea fi aparatele electrocasnice din gospodării. „Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine aparatele electrocasnice, și așa mai departe”, a spus responsabilul estonian, subliniind că securitatea nu trebuie lăsată pe plan secund.
Directorul executiv al ENISA, care a prezentat marți raportul bianual cu sediul la Atena, a avertizat că pierderea serviciilor esențiale ar avea un impact imediat asupra cetățenilor. „Fiecare serviciu de care depindeți... conține un strat digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi pirată”, a explicat Lepassaar, enumerând ca exemple sosirea polițiștilor, intervenția pompierilor sau funcționarea spitalelor. El a remarcat că toate incidentele pot fi evitate, dar a pus problema pregătirii de a investi în securitate cibernetică, o industrie care „nu este ieftină”.
Lepassaar a subliniat necesitatea anticipării securității încă din etapa de proiectare a produselor interconectate, prezente acum în bucătării și dormitoare. Franța a atribuit oficial unității cibernetice din cadrul Gărzilor Revoluției Islamice Iraniene responsabilitatea pentru atacul din 11-12 octombrie, care a vizat sistemele de refrigerare a aproximativ 700 de locații. Deși nu s-a pronunțat oficial, șeful ENISA a arătat că actori apropiați de Iran, Rusia, China sau Coreea de Nord vizează Europa. El a salutat normele europene ce vor intra în vigoare anul viitor, precum Cyber Resilience Act din 2024, care impune obligații de securitate producătorilor produselor cu componente digitale.
ACTUALIZARE Șeful ENISA avertizează: Hackerii ar putea viza, după supermarketuri, electrocasnicele din gospodării
Juhan Lepassaar, șeful Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că următoarele atacuri ale hackerilor ar putea viza aparatele din gospodăriile europenilor. Supermarketurile din 12 țări europene au fost ținta unor atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie 2026, Franța rămânând cea mai afectată țară. După ce sistemele de refrigerare ale magazinelor alimentare au fost compromise recent, șeful ENISA a lansat un avertisment ferm, subliniind că următoarele ținte ale hackerilor ar putea fi electrocasnicele conectate la internet.
Europa se confruntă cu un peisaj al amenințărilor din ce în ce mai complex, iar securitatea nu ar trebui și nu poate fi o preocupare ulterioară, a declarat Lepassaar. Atacurile din ultimele luni indică o tendință îngrijorătoare: „Astăzi au fost frigidere, mâine ar putea fi routere, poimâine ar putea fi electrocasnice și așa mai departe. Toate incidentele pot fi evitate, însă securitatea cibernetică nu este ieftină. Întrebarea este: suntem pregătiți să investim pentru a realiza acest lucru?”, a subliniat el. Printre incidentele recente se numără exploatarea vulnerabilităților software învechite, care a dus la oprirea unor site-uri web guvernamentale în mai multe state UE, dar și la atacuri asupra băncilor de sânge și a sistemelor de refrigerare din supermarketuri. În Franța, aceste atacuri au generat cele mai mari probleme, iar specialiștii avertizează că astfel de breșe ar putea avea consecințe tot mai grave. Inteligența artificială (IA) joacă un rol tot mai important în peisajul cibernetic. „Evoluțiile recente nu doar în ceea ce privește modelele de inteligență artificială de frontieră, ci și incidentele cibernetice din sistemele de refrigerare din întreaga UE subliniază lacunele operaționale și necesitatea unui schimb de informații și a unei coordonări la timp”, a explicat Lepassaar. IA permite companiilor să identifice și să remedieze mai rapid vulnerabilitățile, reducând timpul de răspuns și implementarea soluțiilor de securitate. Pe de altă parte, aceeași tehnologie este utilizată de hackeri pentru a dezvolta atacuri mai sofisticate, inclusiv campanii de phishing avansate, folosind videoclipuri, fișiere audio sau mesaje deepfake. ENISA descrie IA drept un „multiplicator de forță”, capabil să accelereze atât ofensa, cât și apărarea în spațiul cibernetic. Timpul necesar hackerilor pentru a exploata o vulnerabilitate nou descoperită se apropie de zero, punând o presiune uriașă pe companii, care riscă să nu mai aibă timp să implementeze măsuri de protecție înainte ca atacurile să aibă loc. 57,3% dintre atacurile cibernetice înregistrate în 2025 au fost motivate ideologic, fiind legate de evenimente geopolitice precum războiul din Ucraina sau conflictele din Orientul Mijlociu. Alte 29,3% dintre atacuri au avut motivații financiare, ransomware-ul fiind în continuare metoda principală utilizată de infractori pentru a afecta companiile. ENISA remarcă apariția unor atacuri sofisticate, similare celor lansate de actori statali, care s-au concentrat pe spionaj cibernetic, furt de proprietate intelectuală și colectarea de informații sensibile. Hacktiviștii rămân activi, majoritatea atacurilor lor constând în operațiuni de tip denial-of-service (DDoS) cu impact redus. Uniunea Europeană a implementat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică. Directiva NIS2, intrată în vigoare în octombrie 2024, impune companiilor din toate sectoarele să adopte măsuri stricte de protecție pentru infrastructurile critice. Totuși, nu toate statele membre au reușit să o transpună în legislația națională. Legea privind reziliența cibernetică, adoptată în 2024 și aplicabilă integral din decembrie 2027, introduce un portal unic pentru raportarea incidentelor cibernetice, iar Legea privind solidaritatea cibernetică, în vigoare din februarie 2025, a creat un Sistem european de alertă cibernetică și o Rezervă UE pentru securitate cibernetică. Problema principală rămâne lipsa specialiștilor în domeniul securității cibernetice. Un studiu NIS Investment din 2025 a arătat că 45% dintre organizații au întâmpinat dificultăți în atragerea experților cu competențe necesare. ENISA avertizează că acest deficit reprezintă un risc serios pentru securitatea cibernetică a Europei și îndeamnă statele membre să investească mai mult în formarea și retenția talentelor în acest domeniu critic.
Hackerii au manipulat de la distanță sistemele de refrigerare ale supermarketurilor din Belgia, Luxemburg, Suedia și Țările de Jos, temperaturile atingând 50°C, ceea ce a obligat comercianții, printre care Ahold Delhaize, IKEA, Colruyt Group și Carrefour, să arunce alimentele alterate. În octombrie, un atac similar a vizat sute de supermarketuri din Franța, provocând incendii și supraîncălzirea echipamentelor, iar ulterior sistemele de refrigerare ale băncilor de sânge din Franța au fost vizate. Expertul Fredrik Blix a explicat că atacurile nu necesită cunoștințe tehnice avansate, deoarece sistemele vulnerabile erau conectate direct la internetul public și protejate doar prin parole implicite, făcându-le ușor de explozat.
Sidharth Kaushal, de la RUSI, a sugerat că, dacă Rusia ar fi responsabilă, scopul ar fi demonstrarea costurilor pe care Europa le suportă pentru sprijinul acordat Ucrainei, convingând conducerea politică europeană că efectele războiului pot fi resimțite acasă. Incidentele au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii de aprovizionare și rolul critic al companiilor private în asigurarea rezilienței naționale, echipamentele conectate la internet putând fi exploatate pentru perturbări fizice. Blix avertizează că mediatizarea incidentelor, combinată cu lipsa unor resurse statale necesare pentru atac, ar putea încuraja persoane care „încearcă să se distreze” să testeze limitele sistemelor.