Reporterul notează că în Bucureşti există sute de clădiri cu bulină roşie şi în ele funcţionează afaceri.
Se menţionează că la parterul unor astfel de imobile funcţionează baruri, cafenele, restaurante şi magazine mari, iar oamenii trec pragul fără să cunoască pericolul.
După tragedia de la Colectiv autorităţile au interzis prin lege activităţile care presupun aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic, iar Bulevardul Magheru şi Calea Victoriei au fost părăsite.
Proprietarii au găsit portiţe legale pentru redeschidere.
Matei Sumbasacu, inginer constructor, defineşte aglomerarea de persoane prin spaţiile de peste 200 m², adică 50 de persoane cu minim 4 m² per persoană.
Patronii de localuri au ridicat pereţi de rigips şi au compartimentat pentru a se încadra în limita de 200 m², chiar dacă clădirile se pot prăbuşi.
Un bărbat intervievat cere consolidarea obligatorie şi schimbarea legii pentru a obliga proprietarii la consolidare.
O altă persoană comentează că interesul şi banii domină sistemul şi că se practică mici furturi.
Un tânăr consideră că clădirile cu risc seismic ar trebui închise.
Majoritatea clădirilor cu risc seismic care găzduiesc afaceri se află în Sectorul 1 al Capitalei.
George Cristian Tuţă, primar Sector 1 Bucureşti, spune că acordul de funcţionare se emite în baza ordonanţei 99 şi primăria nu poate refuza acordul într-o clădire cu risc seismic.
El afirmă că soluţia trebuie să fie consolidarea şi refacerea, nu închiderea afacerilor, şi că legea permite ce bunul-simţ nu ar permite.
La Sectorul 3 nu se dau autorizaţii de funcţionare în clădiri cu bulină.
Bogdan Cotigă, purtător de cuvânt Primăria Sector 3, precizează că cei 200 m² se referă la autorizaţia pentru securitatea la incendiu şi că primăria nu autorizează activităţi economice în clădiri cu risc seismic unu.
În Bucureşti sunt 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, considerate în pericol de prăbuşire la un cutremur similar sau mai puternic ca cel din 1977.
Alte 491 de imobile sunt în clasa de risc seismic 2, adică pot suferi pagube însemnate.
Matei Sumbasacu afirmă că avem mult mai multe clădiri vulnerabile decât în 1977 şi că nicio persoană raţională nu ar putea să se aştepte ca dimensiunea tragediei să fie mai mică la o repetare a cutremurului din 1977.
Multe clădiri din Capitală au fost expertizate tehnic în anii ’90, iar evaluările nu au fost actualizate de atunci.
Primăria a început în această vară un program de evaluare vizuală a imobilelor.
Până acum au fost evaluate vizual 1.200 de clădiri din 6.000, iar rezultatele vor fi făcute publice până la sfârşitul anului, potrivit reprezentanţilor Primăriei Capitalei.