IEA: Criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze; șocul energetic ar putea schimba piețele pentru decenii; Cererea de electricitate va crește cu peste 10.000 TWh; rețelele dev

Raportul World Energy Outlook 2026 al IEA relevă pierderi cumulative de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gazee metri cubi de gaze din criza Strâmtorii Ormuz, estimând că factura globală pentru importuri va atinge 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25%, cu impact major asupra unor economii precum India și asupra tranziției energetice.

IEA: Criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze; șocul energetic ar putea schimba piețele pentru decenii; Cererea de electricitate va crește cu peste 10.000 TWh; rețelele dev

Perturbările transporturilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz au provocat cea mai mare criză de aprovizionare cu energie din istorie, cu pierderi cumulative de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Raportul World Energy Outlook 2026, publicat la 19 noiembrie, avertizează că efectele crizei ar putea influența politicile energetice, investițiile și structura consumului mondial pentru deceniile următoare [s:CURRENT|Financial Intelligence]. La momentul de maximă intensitate a perturbărilor, oferta mondială de petrol a scăzut cu 16 milioane de barili pe zi, iar cea de gaze naturale cu 320 de milioane de metri cubi pe zi [s:E1088820|Bani.md].

Factura mondială pentru importurile de petrol și gaze naturale va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25% față de anul precedent, deși cererea de energie este în scădere. Datele IEA evidențiază un paradox al pieței energetice mondiale: statele consumă mai puțină energie, dar sunt nevoite să plătească mult mai mult pentru importuri, cu o creștere estimată de aproximativ 320 de miliarde de dolari față de nivelul pentru 2025 [s:E1088820|Bani.md]. Cererea mondială de petrol ar putea scădea cu 2,7 milioane de barili pe zi în 2026, fiind prima reducere anuală înregistrată după 2020 [s:CURRENT|Financial Intelligence].

Efectele crizei se resimt puternic pe piețele produselor petroliere, unde prețurile motorinei au atins niveluri record, de peste 200 de dolari pe baril, reflectând dificultățile de aprovizionare [s:CURRENT|Financial Intelligence][s:E1088820|Bani.md]. Criza afectează și transporturile de îngrășăminte, aluminiu, sulf și heliu, amplificând riscurile pentru industrie și securitatea alimentară [s:CURRENT|Financial Intelligence]. Una dintre economiile cele mai expuse este India, care importă peste 85% din necesarul de petrol brut, ceea ce majoră cheltuielile pentru importuri și exercită presiuni asupra monedei naționale, rupia, putând contribui la accelerarea inflației [s:E1088820|Bani.md].

„Criza din Ormuz a provocat un șoc uriaș asupra sistemului. Deși sectorul energetic și economia mondială au demonstrat o reziliență considerabilă, cu cât criza durează mai mult, cu atât efectele vor fi mai profunde. Și nu văd nicio cale credibilă prin care lumea energiei să revină la situația de dinainte”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al IEA [s:CURRENT|Financial Intelligence]. Preluarea crizei s-a făcut parțial prin cea mai mare eliberare coordonată de rezerve strategice de petrol din istoria IEA, de 400 de milioane de barili, convenită în martie 2026, și prin utilizarea rutelor alternative [s:CURRENT|Financial Intelligence].

Investițiile în infrastructura energetică devin critice. Statele producătoare din Golful Persic analizează proiecte de conducte de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru a ocoli Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar adăuga aproximativ 2 dolari la costul fiecărui baril exportat [s:CURRENT|Financial Intelligence]. Paralel, cererea mondială de energie electrică va crește cu peste 10.000 TWh în următorul deceniu, alimentată de mobilitatea electrică, pompele de căldură și centrele de date [s:CURRENT|Financial Intelligence]. Până în 2035, ponderea surselor regenerabile în producția mondială de electricitate ar putea ajunge la 45–50%, necesitând cel puțin 25 de milioane de kilometri de linii electrice noi [s:CURRENT|Financial Intelligence][s:E1088820|Bani.md].

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: