Antreprenoriatul de impact din România își are rădăcinile în afacerile sociale, întreprinderi construite inițial în jurul organizațiilor neguvernamentale (ONG). Discuția cu Sonia Oprean, cofondatoare a Synerb, care sprijină antreprenorii de impact, face lumină pe confuziile care înconjoară zona de impact în business, delimitând clar teritoriile ONG, întreprindere socială și afacere de impact.
Istoricul explicat de Sonia este esențial pentru a clarifica ce fac acești antreprenori de impact și cum s-au inspirat din antreprenorii sociali. În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și crește sustenabilitatea financiară și de a reduce dependența de capitalul nerambursabil, de granturi sau donații. Aceste organizații au încercat să operaționalizeze un „motor economic” pentru a le susține misiunea socială pe termen lung. Astfel s-au născut diverse ateliere de manufactură, mici ferme și cooperative, care integrează în muncă persoanele vulnerabile. Acest trend continuă și 10-15 ani mai târziu, când multe întreprinderi sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG.
Sonia explică faptul că, de cele mai multe ori, atunci când vorbim despre antreprenoriat social, ne referim la aceste modele de afaceri sociale deținute de ONG-uri, cooperative și mici afaceri cu impact comunitar, entități care integrează în muncă sau oferă acces la piețe de desfacere unor persoane vulnerabile. Antreprenoriatul de impact este, în schimb, un concept mai amplu, care include și întreprinderile sociale.
Cea mai frumoasă definire a antreprenoriatului de impact provine de la Sonia, inspirată de cartea unui dintre primii antreprenori sociali ai lumii: „Antreprenorul social trebuie să aibă bucuria de a crea frumusețe în lume și de a servi umanitatea, zi de zi.” Poate sună utopic, dar, conform cofondatoarei Synerb, în zona de impact totul pare o utopie în care profitul și misiunea de a rezolva problemele sociale pot coexista. Datele arată că interesul pentru îmbinarea impactului și profitului este prezent și în creștere în România.
Interesul pentru impact este vizibil și la nivel european, unde peste 50% dintre antreprenorii la început de drum vor să facă o diferență în lume prin soluțiile pe care le construiesc. În economii precum cea a României, aproximativ 8 din 10 antreprenori aflați la început de drum afirmă că iau întotdeauna în calcul impactul social sau de mediu atunci când iau decizii pentru viitorul afacerilor lor.
Sonia a lucrat cu multe organizații și antreprenori pe zona de impact. Deși misiunea pare utopică, poziția ei vizavi de acest sector este una foarte pragmatică. Ea crede că antreprenoriatul de impact nu este o soluție universală la toate problemele cu care ne confruntăm, nici nu cred că orice problemă socială poate fi rezolvată printr-un model economic. Cu toate acestea, este convinsă că este o soluție individuală, creatoare de sens, pentru cei care cred, ca și ea, că o altă lume, mai bună, este posibilă.
Sonia este o voce cunoscută în lumea business-ului social, participând activ la programe care abordează aceleași obiective. A colaborat cu Marc Impact Network, un program dezvoltat de BCR Social Finance în România, oferind mentorat alături de Zoltan Bereczki, cofondatorul ei de la Synerb, antreprenorilor care se înscriu în acest program regional. La ambele evenimente de pitch ale Marc Impact Program, interviurile cu fondatorii români care au trecut prin experiența acceleratorului au relevat un nume: Sonia Oprean. Atunci când a fost întrebată cine i-a ajutat cel mai mult să își clarifice misiunea, răspunsul fondatorilor era mereu: „Sonia”.
Parcursul lui Sonia a început după ce a citit cartea lui Muhammad Yunus, „Creating a World Without Poverty”, care a inspirat-o profund. ulterior, a descoperit „Building Social Business”, tot de la același autor. Aceste cărți, împreună cu mișcarea de antreprenoriat social care se năștea în România, i-au șlefuit încrederea că o altă lume este posibilă, una în care afacerile sunt motoare de creare a bunăstării în comunități, modele de incluziune și își desfășoară activitatea cu grijă pentru oameni și mediu. A absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerii din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a lucrat în consultanță și audit financiar, în Filipine și în România, pentru a înțelege cum funcționează motorul economic al unei afaceri. A studiat pentru a deveni expert certificată ACCA.
După un an petrecut în India, într-unul dintre cele mai mari și vechi incubatoare de întreprinderi sociale, Sonia a simțit că înțelege suficient de bine rolul, motivația și performanța actorilor implicați în economia cu impact social. S-a alăturat apoi primei organizații care a investit în întreprinderi sociale din România, o organizație americană, preluând un portofoliu de 11 întreprinderi sociale. Prima sa responsabilitate a fost să analizeze acest portofoliu prin prisma performanței economice și a impactului social, recomandând sprijin personalizat. Astfel, a devenit un profesionist capabil să contribuie la lumea mai bună pe care o credea posibilă încă din perioada studenției.
Parcursul său profesional s-a concretizat în Synerb, unde de 7 ani dezvoltă proiecte pe trei arii: antreprenori sociali, organizații de ecoturism și ONG-uri. Synerb devine pentru antreprenorii de impact un consilier de încredere, un partener de reflecție pentru fondator, cu care acesta își poate testa ideile și deciziile. Un feedback primit recent arată impactul colaborării: un antreprenor cu care a lucrat timp de 6 luni a spus că a simțit că a avut alături un CFO pe parcursul perioadei.
Sonia crede că antreprenoriatul centrat pe impact tinde să înglobeze o varietate mai mare a ariilor de impact social. Multe afaceri mainstream se gândesc la impact în termeni de capital filantropic, voluntariat și donații individuale. Acestea sunt instrumente cu care mii de ONG-uri generează impact în fiecare zi, dar nu sunt singurele modalități de a crea impact. De la modelele generate de ONG-uri s-au dezvoltat soluții economice care creează impact social în alte moduri: afaceri verzi și inovație în agricultură, modele circulare și sustenabile (zero waste, reciclare, agricultură bio, energie verde), afaceri care adresează probleme sistemice în educație și afaceri care pun pe piață inovație tehnologică cu impact social.
Pentru a înțelege mai bine afacerile de impact, Sonia le compară cu ONG-urile, care au și ele o misiune de bine la nivelul societății, dar nu urmăresc logica de business prin generarea continuă de resurse proprii și depind de finanțări externe și donații. Sonia explică faptul că, în teorie, orice ONG poate să valorifice resursele pe care le are pentru a genera excedent. În practică, însă, echipele unui ONG trebuie să fie deschise la un proces de ideație antreprenorială, de prototipare. Procesul de construire a unui produs minim viabil poate dura luni de zile și poate duce la concluzia că produsul nu are piață sau că trebuie regândit.
O notă de subsol importantă este semnalată de Sonia: nu orice ONG are acest ethos antreprenorial. ONG-urile care lucrează în conservare, cele de tip watchdog sau cele cu misiune profund umanitară își găsesc greu resursele să treacă printr-un astfel de proces de „product building”. Cu toate acestea, experiența de ideație poate găsi pista de business în impact. De exemplu, Sonia a lucrat cu o antreprenoare socială cu un mic business cu impact în educație. Echipa dezvoltase, în aproape 3 ani, un portofoliu de servicii folosind instrumente educaționale create chiar de ei, erau profitabili financiar, dar simțeau nevoia unei analize profunde a modelului de business. Împreună, au analizat serviciile livrate pe trei indicatori: profitabilitate unitară, volum de vânzări și impact social. Unele servicii, deși îndrăgite de echipă, nu generau impactul, profitul sau cifra de afaceri necesară, determinând decizii dificile, dar necesare, pentru ca echipa să se poată concentra pe un portofoliu mai restrâns, care să permită scalarea impactului social și creșterea profitabilității.
Impactul poate veni o dată prin afacerile construite specific în acest sens, de la ONG-uri, dar și business-urile tradiționale pot avea o contribuție reală. Sonia crede că orice afacere tradițională poate deveni mai conștientă de impactul pe care îl are asupra societății și poate lua decizia să devină mai responsabilă în relație cu stakeholderii și cu mediul înconjurător. Un exemplu simplu de impact social, care poate fi adoptat în aproape orice industrie, este oferirea de acces gratuit la resurse persoanelor din medii vulnerabile. O clinică medicală privată poate trata gratuit un pacient la fiecare 2-4 pacienți plătitori. O școală sau universitate privată poate oferi burse integrale la fiecare 3-5 studenți plătitori de taxă. Dacă fiecare business mainstream ar analiza propriile operațiuni prin lentila impactului și ar lua decizii în funcție de acesta, fiecare antreprenor ar putea contribui la un viitor durabil.
În ultimii zece ani, zona de antreprenoriat social a evoluat și în plan local, iar Sonia a văzut această evoluție din primele rânduri, contribuind activ la creșterea zonei. A observat și o schimbare în vârsta persoanelor interesate de impact: în programele Synerb, vârsta medie era de peste 40 de ani. De acum 3 ani, au început să aibă în cohortele pe care le sprijină și antreprenori centrați pe impact cu vârsta sub 30 de ani. Impactul coboară din turnul de fildeș al celor puțini, din mediul civic, cultural și al misiunilor nobile, și ajunge cât mai aproape de oameni.
O demonstrează afacerile cu impact, care ajung să influențeze viețile multora dintre noi. Sonia crede că acum e un moment ideal să vorbim cât mai mult despre impact. Consideră că trăim la o răscruce în societate, la intersecția mai multor crize suprapuse, generate de modul în care am ales să trăim până acum. Un exemplu relevant este al pasării colibri care, în fața unui incendiu de pădure, transportă picături de apă în ciocul său. Alte animale îi întreabă de ce continuă, deoarece impactul asupra focului este inexistent. Colibri răspunde: „poate focul va arde în continuare, dar eu mi-am făcut partea mea”. Antreprenoriatul de impact este similar: își pune resursele în slujba umanității pentru a contribui la o lume mai bună, indiferent de cât de mic sau mare este impactul asupra problemei pe care încearcă să o rezolve.